Schimbare majoră în UNIVERSITĂȚI. RECTORII, decizii de ultimă oră

Roxana Neagu / 07 feb 2018 / 12:45 Salveaza PDF Comentarii
Descriere foto:

Consiliul Național al Rectorilor s-a reunit, în 2-3 februarie, și au stabilit cele cinci principii asumate de membrii CNR, dar și solicitările. 

La reuniune au participat, pe lângă cele 64 de universități, și ”ministrul Educației Naționale, Consilierul de Stat pentru educație – Președinția României, reprezentanții organizațiilor studențești - ANOSR, USR, UNSR și LSRS, reprezentanți ai Confederației sindicale din învățământul superior - Alma Mater, reprezentanți ai organismelor și instituțiilor implicate în învățământul superior (ARACIS, ANPCDEFP – Erasmus, CNFIS, CNSPIS, CCCDI), precum și reprezentanți ai Departamentului de Stat pentru Situații de Urgență și ai altor instituții de stat implicate direct sau indirect în viața, siguranța și dezvoltarea învățământului superior românesc.”

CNR, cinci principii asumate

Iată cele cinci principii pentru care reprezentanții universităților membre CNR prezente la Brașov și-au exprimat în unanimitate adeziunea, ca motor al promovării excelenței universitare: 

1. Calitate în învățământul universitar - în procesul educațional, în cercetare și în guvernanța instituțiilor de învățământ superior. CNR își asumă necesitatea creșterii performanței și competitivității sistemului național de învățământ superior și cercetare științifică, reafirmând determinarea universităților membre pentru a asigura un învățământ de calitate pentru toți studenții, relevant în ceea ce privește accesul acestora pe piața muncii în beneficiul dezvoltării societății și economiei românești. CNR susține implicarea universității în societate și necesitatea conexiunii cu piața muncii, prin adaptarea ofertei educaționale, dar și printr-o atitudine care să încurajeze un comportament pro-activ din partea mediului economico-social, în paralel cu dezvoltarea spiritului antreprenorial. Pentru recunoașterea și promovarea calității, CNR susține necesitatea și importanța evaluării școlilor doctorale, precum și importanța unor clasificări și ierarhizări bazate pe criterii de calitate, cum ar fi relevanța prin raportare la nevoile pieței muncii, sau cele care țin cont de aspecte esențiale precum asigurarea condițiilor de studiu/ cercetare și viață adecvate pentru studenți. Excelența în cercetare și internaționalizarea activităților universităților, precum și întărirea rolului pe care universitățile îl au în societate sunt de asemenea direcții de dezvoltare care stau în atenția membrilor comunității academice. Conectarea la fluxurile de cunoaștere internaționale și la modelele occidentale de guvernanță, multiplicarea programelor de studii disponibile în limbi de circulație internațională, promovarea activă și eficientă a ofertei educaționale existente în universitățile românești, precum și intensificarea eforturilor în scopul valorificării  oportunităților specifice programului Erasmus sunt asumate ca instrumente eficiente de asigurare a calității.

2.   Integritate în toate procesele care au loc în universități și în guvernanța sistemului de învățământ superior. CNR susține orice măsură menită să sporească nivelul de integritate în mediul academic. Alături de responsabilitate, de studenți motivați, de cadre didactice bine pregătite și un sistem de guvernanță performant, promovarea necondiționată a valorilor eticii, integrității și deontologiei profesionale sunt coordonate fundamentale ale activității universitare pe care toți membrii CNR le au în vedere. In același timp, bazat pe integritate și demnitate, conform statutului său asumat legal de către toate instituțiile membre, CNR susține o abordare instituționalizată a implicării în dezbaterile legate de politicile universitare, fără implicarea universităților în chestiuni politice care exced intereselor directe ale educației și cercetării științifice.

 

3. Echitate în asigurarea resurselor necesare învățământului superior, respectând totodată criteriile de performanță, dar și strategiile de dezvoltare a României, promovate prin Hotărâri de Guvern și aprobate la nivel european. Creșterea participării în învățământul terțiar, cu asigurarea unor condiții echitabile de acces, va putea conduce la formarea unei forțe de muncă înalt calificate, menită să poziționeze România acolo unde îi este locul la nivel european. În același timp, CNR susține principiul echității în accesul la o finanțare competitivă a cercetării între universități, institute naționale de cercetare și dezvoltare (INCD-uri) și institutele de cercetare ale Academiei Române.

 

4.  Solidaritate. Fiecare dintre universitățile acreditate membre în CNR își are propriul rol în peisajul universitar românesc. CNR este conștient că există plusuri sau minusuri specifice, oportunități de care poate beneficia o universitate sau dezavantaje, dar trebuie să susțină un deziderat comun: atingerea excelenței în cercetare și predare, în beneficiul studenților. În numele acestui deziderat comun, considerăm că  fiecare dintre membrii CNR trebuie să probeze solidaritate și toleranță, să promoveze bunele practici din și în experiența proprie pentru a promova prestigiul școlii românești, care trebuie să rămână un reper al societății.

Abordare constructivă

CNR va lua întotdeauna în considerare criticile care vin din societate, astfel încât o abordare constructivă să conducă la acele măsuri menite a asigura progresul. Susținerea membrilor comunității academice din România s-a făcut și se va face cu argumente concrete bazate pe capacitatea de susținere a intereselor învățământului superior în beneficiul studenților. Un argument esențial izvorăște din convingerea că nimeni nu poate reprezenta interesele legitime ale unei comunități mai bine decât un membru al acesteia. În condițiile în care există numeroase exemple de implicare a asociațiilor profesionale în sustinerea membrilor lor, Consiliului Național al Rectorilor nu i se poate interzice un astfel de drept. Conform statutului sau, CNR va continua să promoveze solidar și activ interesele universităților membre, astfel încât acestea să beneficieze de autonomie în luarea deciziilor, așa cum este garantat prin Constituție, de fonduri suficiente, de acces la finanțare prin proiecte de cercetare sau în domeniul formării resursei umane, de un cadru legislativ stabil, clar și eficient, ca premise indispensabile pentru dezvoltarea instituțională.

 

5. Libertate academică. În marea majoritate a cazurilor, rectorii instituțiilor de învățământ superior sunt aleși prin votul universal, direct și secret al tuturor cadrelor didactice, precum și prin votul studenților. Legitimitatea astfel obținută implică o enormă responsabilitate, iar în această calitate rectorul trebuie să fie garantul libertății academice pentru fiecare membru al comunității universitare, fie că sunt cadre didactice, studenți sau cercetători. Raportat la statutul CNR asumat legal de către toate universitățile membre, votul fiecărui rector în mecanismele de luare a deciziilor la nivelul Consiliului Național al Rectorilor are o valoare egală, similar tuturor structurilor asociative ale instituțiilor de învățământ superior stabilite la nivel european și internațional (EUA, IAU, AUF....). Trebuie să fie adoptate cele mai bune decizii, și în acest sens este greu de justificat de ce unele idei ar trebui să aibă greutate mai multă decât altele, prin raportare la cifre marginale dezbaterilor reale.

Membrii CNR au stabilit și cererile, în raport cu principiile asumate. Iată care sunt: 

1.  Creșteri bugetare anuale succesive care până în anul 2020 să genereze un procent de 6% din PIB alocat educației, alături de 1% din PIB alocat pentru finanțarea cercetării științifice din fonduri publice.

2.  Crearea condițiilor pentru aplicarea principiilor învățământului centrat pe student, în toate componentele vieții universitare, de la condiții adecvate de viață și studiu, până la programe de studii moderne și relevante, implicarea în activități de cercetare științifică de vârf și asigurarea consilierii profesionale, în vederea orientării în carieră și a reducerii abandonului universitar. In acest sens, CNR solicită creșterea alocației per student și susține aplicarea legii educației în sensul finanțării pe cicluri de studii universitare, pentru a asigura calitatea, predictibilitatea și sustenabilitatea sistemului de învățământ superior.

Total dezacord cu propunerea CNSPIS

3.  Regândirea modului de distribuire a locurilor bugetate, prin corelarea cu strategiile naționale și cerințele economice de dezvoltare a României. CNR își exprimă totalul dezacord în raport cu propunerea CNSPIS de alocare a cifrei de școlarizare bugetate, propunere care face totală abstracție de domeniile de interes strategic asumate de România la nivel național și european, dar și de cerințele pieței muncii. Din păcăte, nu este prima oară când la nivelul CNR se dezaprobă poziția acestui organism cu atribuții esențiale pentru viitorul invătământului superior românesc.

Restricționare artificială. Modificare reglementări

4. Finanțarea instituțională a cercetării universitare – pe modelul finanțării de bază sau a programului NUCLEU, un buget alocat pentru cercetarea științifică în universități și crearea unor clustere de competitivitate în universități, care să mențină și să atragă cercetători cu rezultate, în scopul reducerii fenomenului de brain drain. CNR solicită modificarea reglementărilor referitoare la infrastructurile prezente în Roadmap-ul național, pentru ca accesul universităților la finanțarea marilor structuri de cercetare să nu mai fie restricționat artificial. CNR solicită regândirea clauzei din contractul de finanțare din cadrul Programului PCCDI, pe care o consideră abuzivă, de interzicere a participării la competiții de cercetare în următorii doi ani, pentru instituțiile care nu respectă condiția de menținere a tuturor cercetătorilor nou angajați. Se pot identifica soluții asiguratorii fără consecințe disproporționate asupra dezvoltării generale a unei universități în ansamblul ei.

5. Creșterea autonomiei universitare în definirea propriilor strategii, dar și la nivel financiar, în special în gestionarea bugetului provenit din veniturile proprii ale universităților.

Eficiență în gestionarea bugetelor

6.  Consolidarea unui sistem de finanțare care, alături de criteriile de calitate și performanță, să țină cont de eficiența în gestionarea bugetelor publice, precum și de capacitatea universităților de atragere a resurselor financiare din surse private.

OUG, BLOCAJ

7. Evaluarea școlilor doctorale, clasificarea universităților și ierarhizarea programelor de studii, cu existența imperativă a unei componente internaționale, pe baza unor metodologii care să asigure obiectivitatea, transparența și relevanța procesului.  CNR își exprimă speranța cu privire la soluționarea cât mai urgentă a blocajului generat de verificarea de constituționalitate a proiectului Legii de aprobare a OUG 96/2016, reglementare de care depinde întreg procesul menționat.

8.  Crearea unui cadru legal prin care să se poată înființa domenii noi de doctorat.

Avansare didactică, regândire

9.  Regândirea sistemului de avansare în cariera didactică, inclusiv prin luarea în considerare a promovării pe post, conform practicilor internaționale, cu respectarea acelorași criterii de performanță ca în cazul concursurilor didactice, concomitent cu asigurarea unui cadru adecvat de pregătire pedagogică. In același timp, CNR solicită deblocarea posturilordidactice și posturilor unice din universități.

10.  Investiții semnificative în modernizarea infrastructurii universitare, îndeosebi în vederea îmbunătățirii condițiilor de studiu, de siguranță și de viață ale studenților, dar și în vederea creșterii eficienței energetice și reducerii amprentei de carbon.

[citeste si]

Principiile și deciziile cuprinse în prezenta rezoluție vor sta la baza contribuției CNR în cadrul proiectului România Educată, proiect pe care CNR îl susține activ încă de la debutul său.



Te-ar putea interesa







Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?


Copyright 2018 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.


n-nxt.13