„Alegerile locale au dat întotdeauna tonul politicii românești. Vorbind despre cele aproape trei decenii în care s-au organizat alegeri locale după schimbarea de regim din 1989, am remarcat faptul că alegerile locale organizate în 1996 au fost paradigmatice pentru structura ulterioară a votului în România. Atunci, partidele de centru-dreapta au câștigat în foarte multe județe din Transilvania, în Banat, în București, dar și în câteva fiefuri ale stângii din Muntenia (Dâmbovița și Prahova) și din Est și Sud-Est (Constanța, Brăila, Iași și Suceava) și astfel s-a fixat o distribuție teritorială a voturilor pentru stânga și dreapta care s-a păstrat, cu unele variații contextuale, până în prezent.
Dacă analizăm cele două hărți, constatăm similitudini relevante între alegerile locale din 1996 și cele din 2020.
Echilibrarea hărții politice
O primă concluzie a rezultatului alegerilor locale din 2020 este echilibrarea hărții politice. Partidele de centru-dreapta (PNL, USR-PLUS, PMP) au câștigat în mod evident alegerile în ceea ce privește numărul de voturi (peste 50%), însă partidele de centru-stânga (PSD, Pro România, ALDE) care au candidat fie separat, fie sub umbrela unor alianțe locale, nu au trecut chiar printr-o catastrofă, votul lor politic fiind la un nivel rezonabil de aproximativ 30-35%.
Pe de altă parte, PSD a pierdut un număr mare de Consilii Județene (aproape o pătrime din zestrea anterioară) și un număr important de primării, ceea ce va slăbi infrastructura politică a partidului în perspectiva alegerilor parlamentare. PNL și USR-PLUS se întăresc, liberalii prin dublarea numărului de Consilii Județene, USR-PLUS prin intrarea mai puternică în administrația publică locală, ambele prin obținerea unor victorii simbolice importante, ceea ce le proiectează un statut de favorite în perspectiva alegerilor parlamentare din 6 decembrie.
Dincolo de competiția electorală față de care se cuvine să rămânem neutri, ieșirea tinerilor din letargie și dezvoltarea comportamentului participativ, implicarea lor mai extinsă în treburile cetății prin exercițiul votului sau prin mobilizarea civică în fața unor decizii controversate ale autorităților locale ori centrale, reprezintă poate una dintre cele mai bune vești date de aceste alegeri locale. Iar dacă acest tip de comportament va deveni o obișnuință, vom scrie o pagină importantă în cartea de analiză a culturii civice a românilor, pentru că vorbim despre un fenomen care va alimenta modernizarea țării în deceniul următor, toate, dar absolut toate partidele fiind nevoite să adopte programe și politici publice specifice, dincolo de sfera îngustă a măsurilor asistențiale.”
Articolul complet, aici.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Ascultă în română
