EXCLUSIV  Când liniștea doare: Ce se poate ascunde în spatele tragediei unei jurnaliste care a căzut de la etaj alături de fiica ei

Femeia, care a lucrat, în urmă cu mai mulți ani, în presă, se află internată în stare critică la Spitalul Floreasca, iar fetița a fost transferată la spitalul de copii Grigore Alexandrescu. Din primele informații transmise de autorități, anchetatorii iau în calcul două posibile variante: gestul ar fi fost făcut din cauza depresiei sau că a fost un accident cumplit. Dar astăzi vom vorbi despre prima ipoteză: depresia.

Anxietatea nu este doar o stare de teamă trecătoare, ci poate deveni o poartă către depresie

Anxietatea nu este doar o stare de teamă trecătoare, ci poate deveni o poartă către depresie, iar asocierea celor două tulburări agravează semnificativ starea pacientului, avertizează prof. univ. dr. Adela Magdalena Ciobanu, care subliniază importanța tratamentului corect și diferențiat în astfel de cazuri.

Prof. dr. Adela Magdalena Ciobanu, medic primar psihiatru, a explicat că anxietatea este o stare de teamă, spre deosebire de depresie, care presupune tristețe profundă și lipsa plăcerii în activități obișnuite. Anxietatea nu implică neapărat tristețe, dar poate însoți un episod depresiv. Potrivit acesteia, aproximativ 60 de milioane de oameni suferă de anxietate, față de 30 de milioane cu depresie, însă depresia este mai gravă. 

„Care ar fi diferența dintre anxietate și depresie?”, a întrebat Val Vâlcu.

„Anxietatea înseamnă teamă, e o frică, persoana are o frică. Nu e musai să ajungă să aibă sentimentul de tristețe, de anhedonie, cum o numim noi, care este un sentiment în care el nu mai are plăcere pentru absolut nimic din ceea ce îi făcea plăcere anterior - să vadă un meci de fotbal, să se plimbe în parc. Astea sunt elemente din depresie, în care nu mai are poftă de mâncare, de viață.

În anxietate, are o frică, dar anxietatea se poate adăuga ca simptomatologie la un episod depresiv. Totuși, o mare parte din populație, față de 30 de milioane cât e depresia, 60 de milioane suferă de anxietate. Deci, s-ar putea ca procentul celor care asociază anxietatea la o boală oncologică să fie dublu și cred că este dublu față de depresie, depresia fiind mult mai gravă.

Această anxietate, la rândul ei, joacă un rol, pentru că într-un fel tratezi o persoană anxioasă și altfel tratezi o persoană care nu are anxietate. Un anxios o să se uite de 10 ori în prospectul medicamentului, o să-și facă o mie de gânduri sau are frica de moarte, începe să-și inducă ideea că dacă ia medicamente își face mai rău și poate realmente să ajungă la un efect nedorit, în sensul că întrerupe medicația sau se duce pe tratamente naturiste, ceea ce nu e un lucru bun. Acelea ar trebui să fie complementare la ceea ce dă oncologul”, a spus prof. univ. dr. Adela Magdalena Ciobanu.

„Anxietatea este o poartă de trecere către depresie"

Prof. univ. dr. Adela Magdalena Ciobanu a explicat că anxietatea poate fi un preambul al depresiei, iar combinația celor două afecțiuni agravează starea pacientului, făcând tratamentul mai dificil și pronosticul mai rezervat. Potrivit medicului, medicamentele anxiolitice tratează doar temporar simptomele și nu pot fi administrate pe termen lung din cauza riscului de dependență. De aceea, tratamentul eficient al anxietății severe presupune psihoterapie și, în multe cazuri, administrarea de antidepresive, care acționează asupra cauzei de fond.

„Această anxietate este un preambul, este o poartă de trecere către depresie, dar când depresia și anxietatea se asociază, lucrurile sunt mult mai complicate, în sensul că pronosticul este și mai nefavorabil decât depresia singură. Când ele se asociază, adică e o depresie cu elemente anxioase, lucrurile sunt mult mai complicate, depresia este mult mai severă și răspunde și mai greu la tratament.

Deci, anxietatea tot prin psihoterapie ar trebui rezolvată, dar partea este că medicamentele anxiolitice nu se pot da mai mult de 10–14 zile și, pe lângă psihoterapie, ar trebui să se găsească alte medicamente eficiente, pentru că ele tratează anxietatea de moment – acele anxiolitice benzodiazepine pe care le avem noi ca arme împotriva anxietății și care dau dependență – și vin tot antidepresivele, care sunt de bază în cazul unei anxietăți severe, cu atacuri de panică, anxietate generalizată, fobii etc. Deci, tot aceste antidepresive, cu mecanismele de acțiune pe care vi le-am explicat, pentru că anxioliticul își face efectul pe moment și nu tratează de fapt boala de fond”, a spus prof. univ. dr. Adela Magdalena Ciobanu la emisiunea Academia de Sănătate. 

Video: 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News