"Domnule ministru, ținând seama de situația foarte dificilă de la granița de est a României, e o întrebare fundamentală: până unde credeți că ar trebui să meargă relațiile politice dintre România și Federația Rusă, dar între România și Ucraina? Ar trebui să condiționăm unele relații cu Kievul de respectarea drepturilor minorității românești din această țară? Știm cu toții, după consecințele pactului Ribbentrop-Molotov din 1940, numeroși români au rămas din nefericire în această parte gri a Europei, numită astăzi Ucraina" au fost întrebările adresate de Bogdan Chirieac.
"Noi ne dorim o relație pragmatică și care să corespundă dreptului internațional cu Federația Rusă. Din păcate, noi nu putem face abstracție în relația noastră bilaterală de faptul că suntem membri ai Uniunii Europene și ai NATO și pe de altă parte nu putem face abstracție de atitudinea pe care Rusia o are față de Uniunea Europeană și respectiv Alianța Nord-Atlantică. Am văzut foarte recent, modul în care ministrul de externe rus l-a tratat pe înaltul reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate în vizita pe care a făcut-o la Moscova. Am văzut modul în care a fost organizată această vizită și din regia conferinței de presă care a urmat, că Rusia nu-și dorește o relație normală cu Uniunea Europeană. Din acest punct de vedere, au existat consecințe care s-au văzut și în modul în care UE a reacționat, modul în care am decis să aplicăm pentru prima oară regimul global de sancțiuni al Uniunii Europene pentru încălcările drepturilor omului din cazul Navalnîi. În ceea ce privește NATO, vedem că apelurile pe care le lansăm la nivelul Alianței Nord-Atlantice, de exemplu pentru a conveni o nouă reuniune a consiliului NATO-Rusia nu sunt întâmpinate cu prea mult entuziasm din partea Rusiei. Pe de altă parte, această situație de securitate, mesajele care au fost transmise, au arătat că există o agresivitate crescută din partea Rusiei. În acest context și situația bilaterală dintre România și Rusia trebuie să se alinieze acestei situații în calitatea noastră de membri ai NATO și UE," a fost răspunsul oferit de ministrul Aurescu primei întrebări lansate de Chirieac.
Relația cu Ucraina
În ceea ce privește situația cu românii din Ucraina, ministrul Bogdan Aurescu spune că au fost realizați pași importanți
"Eu cred că modul în care am abordat relația cu Ucraina a fost unul foarte bun și care a dat roade. Așa cum s-a văzut din discuția pe care am avut-o cu omologul meu ucrainean în marja participării la Reuniunea Specială a Trilateralei, adică trei plus doi, România, Polonia, Turcia plus Georgia și Ucraina. Am avut discuții bilaterale cu toți participanții la această reuniune, deci inclusiv cu omologul ucrainean. Am discutat în principal despre situația drepturilor persoanelor care aparțin minorității române din Ucraina, pe accent pe chestiunea dreptului la educație. Am reușit să obținem niște rezultate care sunt importante. Sunt niște pași pe care îi facem în rezolvarea acestor chestiuni: în primul rând am obținut o prelungire a programului de burse pentru elevii românii, cu extensie inclusiv la cei de clasa a IV-a, am obținut începerea negocierilor pentru un acord pe care noi l-am propus anul trecut, care să reglementeze în mod corespunzător situația drepturilor minorității române din Ucraina și minorității ucrainene din România și vom începe în perioada următoare aceste negocieri. Am obținut reluarea activității comisiei mixte în materie de minorități și este o veste bună că această comisie este preluată în cadrul Ministerului de Externe ucrainean și omologul meu m-a asigurat că în perioada imediat următoare va nominaliza copreședintele părții ucrainene. Al patrulea lucru care este extrem de important este că am obținut asigurări despre această așa zisă limba moldovenească încă prezentă în legislația din Ucraina, că autoritățile ucrainene, în mod oficial, recunosc faptul că există o identitate perfectă între așa numita limba moldovenească și limba română. S-au trimis deja instrucțiuni către autoritățile locale, inclusiv către cele din Odesa, pentru a aplica regimul lingvistic prevăzut de legislația ucraineană pentru sistemul de limbi din UE, deci inclusiv pentru limba română. Un pas important pentru că acest regim permite un nivel de educație mai mare în limba română," a completat Aurescu.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
