Economistul Ionel Blănculescu, unul dintre consilierii premierului Victor Ponta, a descris, pe blogul personal, situația cruntă din România, generată de uciderea câinilor maidanezi.
Cuvintele scrise de către Ionel Blănculescu nu au cum să fie reformulate. Sunt cuvintele unui om într-o lume în care umanitatea implică iubirea pentru animale. Iată o parte din ce a scris Ionel Blănculescu:
"S-a creat o falie extrem de adâncă în societatea românească, între jumătatea de populaţie iubitoare de animale şi cealaltă jumătate, neiubitoare de animale, adepta soluţiei finale pentru rezolvarea unei probleme majore, cu care societatea se confruntă. Populaţia este împărţită, iar ura dintre cele două jumătăţi este înfiorătoare. Însă în afară de acest sentiment de ură reciprocă, de care cred că România nu avea nevoie în acest moment al dezvoltării ei, pe un fond de criză globală parcă fără de sfârşit, conlucrarea şi solidaritatea fiind mai degrabă dimensiunile definitorii necesare, s-a întâmplat un lucru extrem de regretabil, care afectează jumătatea de populaţie iubitoare de animale, iubitoare de oameni. Este un adevăr care nu mai are nevoie de a fi dovedit, cel care iubeşte animalele, iubeşte şi oamenii, cel care nu iubeşte animalele, nu iubeşte nici oamenii, aceştia din urmă sunt cei care de altfel fac cel mai mult rău oamenilor, societăţii, naţiunii, ţării în general, lucru care nu mai trebuie cred dovedit.
Dacă ar fi să facem un portret robot al celui care nu iubeşte animalele şi deci nici oamenii, am putea spune că este malefic, iraţional, cinic, conflictual, pe întreaga perioadă a vieţii a făcut numai rău şi tot putregaiul şi puroiul acestei răutăţi îl îndreaptă, frustrat fiind de multe neîmpliniri, în special personale, care mai greu se văd cu ochiul liber, graţie de regulă unor poziţii dominante în societate, vremelnice bineînţeles, împotriva unei populaţii de animale, câinii, atât de apropiaţi omului. (...)
Însă, când eşti bătut regulat de unii copii şi nu numai, când primeşti pietre în corp, cu durerile aferente, când te trezeşti cu un bocanc în burtă pe nepusă masă sau când îţi este spart nasul cu o lovitură aplicată direct în bot, înroşindu-i-l de sânge sau şi mai grav, când eşti servit în loc de un dumicat de pâine, cu un vas de lichid antigel şi mori în chinuri sau rămâi să trăieşti cu sechele şi dureri inimaginabile, cum poţi reacţiona? Cei care astăzi ordonă crima în masă sunt impasibili la astfel de explicaţii, sunt impasibili la durere, cu excepţia durerii lor sau a apropiaţilor din familie, de unde şi groaza mea la gândul cât suntem de diferiţi, chiar dacă am presupune că suntem cu toţii oameni. (...)
Viaţa oamenilor iubitori de animale s-a schimbat radical, de la momentul legiferării crimei în masă asupra populaţiei canine. Ei trăiesc un iad, un permanent coşmar, suferă enorm, tresar noaptea în somn, din cauza viselor macabre, la apariţia hingherilor trăiesc drame, încearcă să salveze cu fiinţa lor câini necunoscuţi, care sunt văzuţi şi consideraţi, chiar şi înainte de a fi prinşi, blânzi, pe trotuar sau într-un colţ de construcţie, sau pe iarbă, nebănuind ce îi aşteaptă, ca şi victime ale atrocităţii naţionale".
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu