Polonia a anunţat marţi că va accepta pe teritoriul său sistemele de apărare antiaeriană Patriot oferite de Germania, pe care anterior a sugerat să fie transferate în Ucraina, scrie AFP. Ministrul polonez al apărării, Mariusz Blaszczak, a declarat marţi că a discutat cu omoloaga sa germană, Christine Lambrecht, şi "a acceptat cu dezamăgire decizia sa de a refuza să sprijine Ucraina".
"Desfăşurarea sistemelor Patriot în vestul Ucrainei ar fi sporit securitatea polonezilor şi ucrainenilor. Prin urmare, luăm decizii de lucru cu privire la plasarea bateriilor în Polonia şi conectarea acestora la sistemul nostru de comandă", a indicat el pe contul sau de Twitter.
Informaţia a fost confirmată rapid de Ministerul german al Apărării. "Ministrul federal Christine Lambrecht şi colegul său polonez au avut o discuţie serioasă despre oferta germană de a desfăşura sisteme Patriot germane în Polonia şi au fost de acord în principiu", a declarat un purtător de cuvânt într-un e-mail adresat AFP.
"Detalii precum posibilele locaţii de desfăşurare şi infrastructura necesară sunt în prezent discutate la nivel tehnic şi este prevăzut să se trimită imediat o echipă de recunoaştere în Polonia", a adăugat el. Pe 21 noiembrie, Germania s-a oferit să ofere Poloniei sisteme Patriot în urma unui incident în care un proiectil a lovit teritoriul polonez la frontiera estică pe fondul unui asalt rusesc asupra Ucrainei, provocând moartea a două persoane.
Iniţial, Mariusz Blaszczak a salutat propunerea, apoi s-a răzgândit, sugerând ca sistemele Patriot să fie desfăşurate de partea ucraineană a frontierei.
Germania a răspuns că această soluţie ar trebui să fie discutată în cadrul NATO. Dar secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, a declarat că decizia îi revine guvernului de la Berlin.
Schimbarea de atitudine a autorităţilor poloneze, percepută ca o respingere diplomatică a ofertei Berlinului, a fost criticată de opoziţia liberala poloneză care a pus-o pe seama orientării antigermane a conservatorilor naţionalişti la putere. Această orientare a fost ilustrată din nou recent de afirmaţiile liderului partidului la putere, Jaroslaw Kaczynski, care a denunţat "dominaţia germană" în Europa.
Ţările membre ale NATO au furnizat deja Ucrainei arme în valoare de miliarde de dolari pentru a o ajuta să lupte împotriva invaziei ruse, inclusiv sisteme moderne de apărare aeriană.
Germania a furnizat Kievului sistemul Iris-T cu rază medie de acţiune. Dar Statele Unite şi alţi aliaţi ai NATO au evitat să trimită în Ucraina sistemul Patriot cu rază lungă de acţiune. Acest sistem american este un element-cheie al apărării Alianţei pe flancul său estic. Washingtonul a desfăşurat deja rachete Patriot în Polonia, iar Berlinul le-a instalat în Slovacia.
Ucraina: Ministerul Sănătăţii cere spitalelor să suspende temporar operaţiile care nu sunt esenţiale
Ministerul Sănătăţii din Ucraina a transmis marţi că le-a cerut oficialilor regionali să ia în considerare suspendarea operaţiilor care nu sunt esenţiale, până când situaţia din ţară se va stabiliza, relatează Reuters.
Cele opt valuri de atacuri aeriene ruseşti asupra infrastructurii critice în ultimele săptămâni au afectat grav reţeaua de electricitate a Ucrainei şi au dus la întreruperi de urgenţă sau plănuite ale furnizării de curent electric de-a lungul ţării.
Într-un comunicat transmis marţi, ministerul a precizat că spitalele pot continua să ofere servicii de urgenţă, dar operaţiile programate ar trebui suspendate temporar pentru a diminua presiunea asupra sistemului medical în contextul unor potenţiale noi întreruperi de curent electric.
"Ele ar trebui făcute atunci când situaţia furnizării de electricitate se va stabiliza", se arată în mesaj. Ministerul a adăugat că numai medicii pot stabili nivelul de urgenţă al unei operaţii.
Operatorul de electricitate ucrainean Ukrenergo a precizat marţi că muncitorii vor avea nevoie de câteva zile în plus pentru a restabili producţia de electricitate la nivelurile de dinainte de cel mai recent val de atacuri ruseşti, care a avut loc luni. Oficialii din Sănătate au spus în noiembrie că toate spitalele ucrainene sunt echipate cu generatoare.
ONU: Atacurile asupra instalaţiilor energetice în Ucraina provoacă noi nevoi umanitare pentru populaţie
Atacurile asupra instalaţiilor energetice ale Ucrainei provoacă "un nou nivel de nevoi" umanitare pentru populaţie, a atras atenţia marţi şeful agenţiei umanitare a ONU, temându-se de noi strămutări de locuitori lăsaţi fără căldură în plină iarnă, relatează AFP.
"Începând din octombrie, atacurile prelungite asupra infrastructurilor energetice ale Ucrainei au creat un nou nivel de nevoi care afectează întreaga ţară şi agravează nevoile provocate de război", a declarat Martin Griffiths în faţa Consiliului de Securitate al ONU.
"Amploarea distrugerilor de infrastructuri electrice şi de încălzire necesită un sprijin mai mare pentru guvernul ucrainean, dincolo de ceea ce pot oferi agenţiile umanitare", a adăugat el, subliniind că "milioane de persoane" sunt private de încălzire, de electricitate sau de apă, în contextul în care temperaturile ar putea scădea sub -20 de grade Celsius.
"Astăzi, în Ucraina, capacitatea civililor de a supravieţui este ameninţată", a spus el. În aceste circumstanţe, când 14 milioane de persoane au fost strămutate din cauza acestui război (6,5 milioane în interiorul Ucrainei şi 7,8 milioane de refugiaţi în alte ţări europene), "vedem riscul unor noi deplasări", a atras atenţia Martin Griffiths.
Rusia "foloseşte acum iarna ca armă de război", a declarat la rândul său ambasadorul francez la ONU, Nicolas de Riviere.
Agenţia umanitară a ONU a lansat săptămâna trecută un apel la fonduri record pentru 2023 ca răspuns la creşterea nevoilor umanitare în lume, determinată de conflictul din Ucraina şi de schimbările climatice.
"Este un apel record şi va fi dificil de finanţat în mod corespunzător", a comentat marţi Martin Griffiths, care a vorbit despre "o lume devenită nebună", cu "o persoană din 23" care are nevoie de ajutor umanitar pe planetă.
Marea Britanie: Un bărbat a fost arestat după ce a aruncat un ou spre regele Charles al III-lea
Un bărbat aflat în jurul vârstei de 20 de ani a fost arestat sub suspiciunea comiterii unui act de agresiune după ce ar fi aruncat un ou spre regele Charles al III-lea, marţi, în timpul unei plimbări a suveranului Marii Britanii, a raportat PA Media, citând Poliţia locală.
Conform Reuters, un purtător de cuvânt al Poliţiei britanice a confirmat că un bărbat a fost arestat. Regele Charles al III-lea, care a preluat tronul britanic în luna septembrie după moartea mamei sale, regina Elisabeta a II-a, se afla în acel moment într-o vizită în Luton, un oraş situat la nord-vest de Londra.
Biroul de presă de la Palatul Buckingham a refuzat să facă declaraţii pe această temă. Luna trecută, un alt bărbat a fost reţinut de Poliţia britanică după ce a aruncat ouă spre regele Charles al III-lea şi spre regina-consoartă Camilla, în timp ce cuplul regal efectua o vizită oficială în nordul Angliei.
Membrii familiei regale din Marea Britanie s-au confruntat de mai multe ori în trecut cu proteste de acest tip. Ouă au fost aruncate şi spre automobilul regal al suveranei Elisabeta a II-a în 2002, în timpul unei vizite la Nottingham, în centrul Angliei, iar protestatari anti-britanici au aruncat cu ouă spre prinţul Charles în timpul unei plimbări în centrul oraşului irlandez Dublin în 1995.
Trei ruşi au încercat să intre în România folosind paşapoarte cu viză falsă
Trei cetăţeni ruşi au încercat să intre în România pe baza unor paşapoarte cu viză falsă. Aceştia s-au prezentat la punctul de trecere a frontierei Moraviţa, din judeţul Timiş, ca pasageri într-o maşină înmatriculată în Polonia, condusă de un alt cetăţean rus, scrie Rador.
Poliţiştii de frontieră au avut suspiciuni cu privire la autenticitatea autocolantelor de viză care purtau însemnele autorităţilor din Italia şi au trecut la verificarea amănunţită a documentelor.
În urma expertizei, s-a constatat că vizele celor trei pasageri erau false. Cercetările continuă pentru infracţiunile de fals în înscrisuri oficiale, uz de fals şi tentativă de trecere frauduloasă a frontierei de stat. Cei trei ar urma să primească o interdicţie de intrare pe teritoriul României timp de cinci ani.
Ambulanțierii din Marea Britanie au anunţat că intră în grevă
Peste 10.000 de lucrători de la ambulanţe din Anglia şi Ţara Galilor vor intra în grevă pe 21 şi 28 decembrie, din cauza salariilor şi a condiţiilor de muncă, a anunţat marţi sindicatul din domeniu, GMB. Greva lucrătorilor pe ambulanţe se adaugă la acţiunile sindicale generalizate din cadrul serviciilor de sănătate din Marea Britanie declanşate în perioada Crăciunului. Sindicatul GMB a declarat că membrii săi, inclusiv paramedicii, asistenţii de îngrijire de urgenţă şi cei care se ocupă de preluarea apelurilor, angajaţi ai celor nouă servicii regionale de ambulanţă, vor ieşi în stradă, scrie Rador, citând Reuters.
Potrivit informaţiilor, mai multe sectoare ale economiei britanice intenţionează să declanşeze acţiuni sindicale, în condiţiile în care inflaţia depăşeşte creşterile salariale, iar economia se află probabil deja în recesiune. "Ultimul lucru pe care şi-l doresc oamenii este să facă grevă, dar guvernul nu le-a dat altă opţiune", a declarat secretarul naţional al GMB, Rachel Harrison. Sindicatul Unit a declarat, de asemenea, că peste 1.600 de lucrători de la ambulanţă vor intra în grevă pe 21 decembrie din cauza unei dispute salariale.
Serviciul Naţional de Sănătate (NHS) al Marii Britanii, administrat de stat, se confruntă deja cu o grevă a asistentelor medicale, după ce guvernul a refuzat să satisfacă cererile de majorare a salariilor. Preşedintele Partidului Conservator, Nadhim Zahawi, a declarat duminică că guvernul analizează posibilitatea de a recurge la armată pentru a sprijini funcţionarea serviciilor publice în cazul în care lucrătorii din sectoarele cheie vor intra în grevă.
Ruşii vor să demoleze 950 de blocuri din Mariupol
Ocupanţii ruşi plănuiesc să demoleze 950 de blocuri din Mariupol, inclusiv din zona centrală a oraşului - potrivit consilierului primarului, Petro Andriuşcenko. "Distrugerea oraşului continuă. Autorităţile colaboraţioniste ajung deja în centrul oraşului. Locuitorii au fost avertizaţi că blocurile de pe Bulevardul Păcii 104, 106, 108, 110, 112 vor fi demolate, scrie Radr, citând Babel.
Aceasta este încă o dorinţă (a ruşilor, n.r.) de a-şi ascunde crimele şi de a şterge din memoria locuitorilor Mariupolul ucrainean paşnic, antebelic. Ocupanţii vor să ştergă 950 de blocuri de pe harta oraşului nostru" - a scris consilierul, într-un mesaj postat, marţi, pe contul său de Telegram. "Dar noi ne vom întoarce şi vom reconstrui fiecare bucată din Mariupolul nostru. Pregătim deja un plan de renaştere - Mariupol Reborn - cu cei mai buni arhitecţi şi urbanişti internaţionali" - a adăugat Andriuşcenko.
SUA şi Australia vor să contracareze activităţile militare destabilizatoare ale Chinei - miniştrii apărării ai celor două state
Miniştrii Apărării din Australia şi Statele Unite sunt determinaţi să "contracareze activităţile militare destabilizatoare ale Republicii Populare Chineze", se menţionează într-o declaraţie după o întâlnire la Pentagon, scrie Rador, citând Reuters.
Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, s-a întâlnit luni, la Washington, cu ministrul australian al apărării, Richard Marles, în cadrul discuţiilor anuale AUSMIN, la care participă marţi şi miniştrii de externe ai celor două naţiuni. Ministrul britanic al apărării, Ben Wallace, va participa, de asemenea, la prima întâlnire în persoană a miniştrilor AUKUS, miercuri, la Washington.
Guvernul Libiei cheamă companiile internaţionale de petrol să îşi reia activitatea în ţară
Guvernul de unitate naţională din Tripoli, Libia, a făcut apel la companiile internaţionale de petrol care au contracte cu compania petrolieră de stat să îşi reia activitatea în ţară. Producţia a fost frecvent oprită în ultimul deceniu în urma invaziilor terenurilor petroliere de către grupuri armate şi protestatari, scrie Radior, citând BBC.
Tensiunile au fost alimentate de o luptă continuă pentru putere şi resurse între administraţiile rivale din vestul şi estul ţării. Libia are cele mai mari rezerve de petrol brut din Africa şi vizează creşterea producţiei pentru a finanţa investiţiile în locuinţe, infrastructura de transport şi reţele de electricitate.
Meta a ameninţat că va elimina ştirile de pe Facebook în SUA, în urma unei noi legi privind tarifele distribuirii de conţinut
Meta a ameninţat că va elimina conţinutul de ştiri de pe Facebook în SUA, exprimându-şi dezacordul faţă de o nouă lege care ar acorda instituţiilor de ştiri o putere mai mare de a negocia taxe pentru conţinutul partajat pe Facebook. O lege similară, adoptată în Australia, a dus la suspendarea pentru scurt timp a ştirilor de pe Facebook, anul trecut, scriei Rador, citând BBC.
Meta susţine că platforma oferă, de fapt, un trafic crescut către instituţiile de ştiri, iar editorii postează conţinutul pe Facebook pentru că "îi avantajează rezultatul final". Legislaţia, cunoscută sub numele de Actul JCPA (Jurnalism Competition and Preservation Act) a fost introdusă în Congres de senatorul Amy Klobuchar, din Minnesota şi are sprijin bipartit. Legislaţia ar oferi editorilor şi radiodifuzorilor puteri mai mari de a negocia colectiv cu companiile de social media pentru o cotă mai mare din veniturile publicitare. Companiile media susţin că Meta generează sume uriaşe de bani din articolele de ştiri distribuite pe platformă.
Rusia va interzice companiilor să vândă petrol cu mai puţin de 60 de dolari barilul
Rusia intenţionează să introducă, înainte de finele anului, un mecanism prin care va interzice companiilor ruseşti să vândă petrol sub plafonul de 60 de dolari barilul, impus pentru petrolul rusesc de G7 şi Australia, precum şi de Uniunea Europeană, a anunţat, marţi, vicepremierul Alexander Novak, relatează agenţia EFE.
"Da, este sigur că se va face", a spus el, cu ocazia declaraţiilor făcute presei, întrebat fiind în legătură cu introducerea acestui mecanism, conform agenţiei oficiale TASS. "În prezent, discutăm, ajustăm decizia, abordăm subiectul cu companiile", a adăugat Novak. Vicepremierul a explicat faptul că Rusia va menţine producţia de petrol în decembrie la nivelul din noiembrie, în pofida plafonului şi embargoului comunitar asupra petrolului rusesc livrat pe mare, care au intrat în vigoare luni.
"Avem încredere că în decembrie vânzările pe piaţa mondială vor fi la nivelul din noiembrie. Mai departe, vom vedea cum se vând produsele respective, cum evoluează piaţa. Aici există multe incertitudini, în special legate de cererea economiei globale", a subliniat el.
Novak a semnalat că producţia de petrol a Rusiei a crescut cu 2,2% în perioada ianuarie-noiembrie 2022, la 488 milioane tone. Totuşi, el a admis că Rusia ar putea reduce producţia de petrol în viitor, dar a menţionat că nu crede că va fi o scădere importantă. "Nu cred că vor fi volume mari. Însă nu excludem asta, deşi facem tot posibilul pentru ca situaţia să fie stabilă şi vânzările de petrol să se menţină la nivelul din 2022", a mai spus oficialul rus.
"Petrolul din Rusia are cerere pe pieţele mondiale, petrolul îşi va găsi cumpărători. Rusia este cel mai mare furnizor mondial de petrol pentru pieţele energetice mondiale. Petrolul rusesc a avut mereu cerere şi va avea. Da, lanţurile şi mecanismele logistice se schimbă acum. Însă nu vedem nicio tragedie în asta", a adăugat vicepremierul rus.
Novak a preconizat că introducerea unui preţ maxim pentru petrolul rusesc va conduce doar la o diminuare a investiţiilor în industrie la nivel mondial şi asta, la rândul său, va provoca o penurie de resurse energetice în viitor şi o creştere a preţurilor. Viceministrul rus de Externe, Serghei Riabkov, a subliniat, la rândul său, că interesele Rusiei în comerţul cu resurse energetice vor fi asigurate, deoarece petrolul rusesc îşi va găsi cumpărători, scrie TASS.
"Nu am niciun dubiu că produsele noastre îşi vor găsi cumpărători. După cum am înţeles, departamentele noastre şi structurile relevante s-au pregătit pentru plafonare într-o serie de sectoare şi aspecte. Vom vedea cum reacţionează piaţa în viitor, dar interesele noastre în acest sector vor fi protejate într-o formă sau alta", a dat el asigurări.
Totodată, acesta a opinat că, prin introducerea plafonului de preţ pentru petrolul rusesc, SUA şi Uniunea Europeană "îşi taie craca pe care stau". "În final, persoanele obsedate de idei antiruse îşi vor da seama că planurile lor nu vor avea rezultate, pentru că ceea ce vor obţine va fi volatilitate, instabilitate, fluctuaţii de preţ, imprevizibilitate", a punctat Riabkov, citat de EFE.
Proteste violente la Salonic şi Atena după ce un băiat rom a fost împuşcat de poliţie
Membri ai comunităţii rome din Grecia au ieşit marţi pe străzile din Salonic pentru a protesta după ce un băiat rom de 16 ani a fost împuşcat de un ofiţer de poliţie care îl urmărea pentru un presupus furt de benzină, transmite DPA.
Protestatarii au aruncat pietre către biroul din Salonic al Parchetului grec, în contextul în care ofiţerul de poliţie respectiv a compărut în faţa instanţei pentru a răspunde acuzaţiei de tentativă de omucidere. Presa elenă a difuzat imagini în care forţele de ordine încercau să disperseze mulţimea furioasă. Băiatul de etnie romă a fost împuşcat în zona capului şi se află internat, în stare gravă. Potrivit informaţiilor preliminare din anchetă, el îşi alimentase automobilul cu benzină în valoare de 20 de euro, după care a plecat fără a plăti.
Cotidianul Kathimerini a relatat că ulterior băiatul a condus periculos maşina în timp ce era urmărit de poliţişti pe motociclete. După ce automobilul a fost oprit, un ofiţer de poliţie, în vârstă de 34 de ani, a tras un glonţ care a trecut prin geamul lateral şi prin tetieră şi a lovit capul băiatului. Demonstraţii au avut loc şi la Atena, membrii comunităţii rome acuzând autorităţile de discriminare.
Aceste acţiuni de protest au avut loc în ziua când se împlinesc 14 ani de la împuşcarea mortală a lui Alexandros Grigoropoulos (15 ani), în timpul unei operaţiuni a poliţiei. Poliţistul implicat în acel caz a fost ulterior condamnat pentru omucidere.
Preşedintele chinez Xi Jinping se duce miercuri în Arabia Saudită
Preşedintele chinez Xi Jinping este aşteptat miercuri în Arabia Saudită pentru o vizită de trei zile, prima după 2016, au anunţat marţi media de stat din acest regat din Golf, cel mai mare exportator de ţiţei din lume, informează France Presse.
"Preşedintele Republicii Populare Chineze efectuează o vizită oficială în regat în perioada 7-9 decembrie 2022, în timpul căreia va avea loc un summit chinezo-saudit", a transmis agenţia oficială de presă SPA. Regele Salman al Arabiei Saudite va coprezida cu Xi Jinping summitul la care va asista puternicul prinţ moştenitor Mohammed bin Salman, lider de facto al puternicei monarhii petroliere, a precizat SPA. Vizita va include de asemenea întâlniri cu lideri din alte ţări arabe şi din Golf, a adăugat agenţia.
La sfârşitul lunii octombrie, ministrul saudit de externe Faisal bin Farhan a anunţat că preşedintele chinez este aşteptat în Arabia Saudită. Vizita lui Xi Jinping în Arabia Saudită riscă să irite Statele Unite, partener cheie al ţărilor petroliere din Golf, care nu privesc cu ochi buni această apropiere de marele lor rival chinez, notează AFP.
Washingtonul acuză deja Riadul că îl susţine pe celălalt rival al său, Rusia, în războiul ei împotriva Ucrainei, menţinând preţul petrolului la un nivel ridicat, ceea ce saudiţii neagă. China este principalul importator de ţiţei saudit, reprezentând pentru Riad aproximativ un sfert din exporturile sale de aur negru. Xi Jinping a fost reales la 23 octombrie în fruntea Partidului Comunist Chinez, pentru a treia oară după un deceniu în fruntea ţării.
Slovacia taxează suplimentar producătorii de electricitate
Parlamentul Slovaciei a aprobat marţi o taxă specială de 90% asupra unor venituri din electricitate, pentru a acoperi ajutorul acordat de Guvern persoanelor afectate de creşterea facturilor la energie, transmite Reuters.
În urma acestei decizii, Slovacia se alătură altor state membre UE care au plafonat preţurile electricităţii, care anul acesta au crescut semnificativ, în urma majorării costurilor cu gazele naturale, după invadarea Ucrainei de către Rusia.
Taxa suplimentară se va aplica la veniturile generate pe lângă plafonul stabilit de Guvern, între 50 şi 250 euro per MWh. De asemenea, Executivul de la Bratislava va stabili ce plafon va aplica diverselor tipuri de centrale electrice. O excepţie se va aplica surselor de electricitate cu o capacitate instalată sub 0,9 MWh, sau celor alimentate cu biomasă, conform legislaţiei.
În plus, autorităţile vor să impună taxe speciale companiilor care operează gazoducte, precum şi producătorilor de ţiţei, gaze şi cărbune. Respectivele proiecte de lege încă se află în dezbaterea Parlamentul Slovaciei. În septembrie, statele membre ale Uniunii Europene au convenit impunerea de taxe pe profiturile excepţionale ale firmelor din energie şi au început negocierile privind viitoarele decizii pentru a rezolva criza energiei.
Miniştrii Energiei din UE s-au întâlnit la Bruxelles, unde au aprobat măsurile propuse pentru a ţine sub control creşterea preţurilor la energie, care alimentează nivelul record al inflaţiei şi ameninţă să provoace recesiune. Pachetul include o taxă pe profiturile excepţionale ale firmelor din domeniul combustibililor fosili, care se va aplica în 2022 şi în 2023, şi o altă taxă pe veniturile excesive obţinute de pe urma creşterii preţului electricităţii de către producătorii de energie care folosesc surse mai ieftine.
Rusia şi Ucraina anunţă că au schimbat 60 de prizonieri de război fiecare
Rusia şi Ucraina au anunţat marţi că au schimbat 60 de prizonieri fiecare, în cel mai recent dintr-o serie de astfel de schimburi, informează Reuters. Ministerul rus al Apărării a declarat că cei 60 de soldaţi ruşi eliberaţi vor fi transportaţi cu avionul la Moscova pentru a primi îngrijiri medicale şi suport psihologic. În înregistrarea video distribuită de minister, bărbaţi în uniformă militară sunt arătaţi coborând dintr-un autobuz şi efectuând apeluri telefonice. "Totul este bine, sunt în viaţă şi bine. Voi fi acasă în curând", a spus un bărbat.
Andri Ermak, şeful de cabinet al preşedintelui Ucrainei, i-a salutat ca pe nişte eroi pe ucrainenii care s-au întors şi a spus că printre aceştia sunt zeci care au rezistat în oraşul Mariupol - inclusiv la oţelăria Azovstal - până când Rusia i-a forţat să se predea în luna mai.
"Continuăm să aducem înapoi apărătorii Mariupolului - în +lista celor 60+ de astăzi sunt 34 dintre ei, inclusiv 14 din Azovstal. Unii sunt răniţi şi vor primi tot ajutorul necesar în Ucraina", a declarat Ermak.
Unii dintre cei eliberaţi au fost deţinuţi pe teritoriul Rusiei şi alţii la Olenivka, o tabără de prizonieri de război din regiunea Doneţk din Ucraina ocupată de ruşi, a spus el. Ucraina a acuzat Rusia în iulie că a comis o crimă de război cu o lovitură asupra Olenivka care a ucis zeci de prizonieri. Rusia a declarat că Ucraina a tras în tabără. Cele două părţi au schimbat sute de prizonieri într-o serie de schimburi în ultimele luni.
Comisia Europeană: Republica Moldova îşi onorează angajamentele aferente regimului fără vize cu UE
Comisia Europeană a publicat cel de-al cincilea raport privind Mecanismul Uniunii Europene de suspendare a regimului fără vize, în care a constatat că Republica Moldova a întreprins acţiunile necesare în vederea realizării recomandărilor formulate în raportul precedent. În termeni practici acest lucru înseamnă că cetăţenii moldoveni vor beneficia în continuare de regimul fără vize cu statele spaţiului Schengen, relatează MOLDPRES marţi, citând Biroul de presă al Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene.
Raportul conţine o evaluare detaliată a evoluţiilor în domeniul migraţiei, azilului şi readmisiei, pe de o parte, şi cooperării juridice, ordinii publice şi securităţii, cu un accent special pe implementarea recomandărilor Comisiei Europene formulate în cel de-al patrulea raport privind Mecanismul Uniunii Europene de suspendare a regimului fără vize din 4 august 2021, pe de altă parte.
Documentul se referă la statele Balcanilor de Vest (Albania, Bosnia şi Herţegovina, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia) şi Parteneriatului Estic (Georgia, Republica Moldova şi Ucraina), care beneficiază de regim fără vize cu UE. De asemenea, raportul formulează un şir de recomandări specifice pentru fiecare stat în parte.
În cazul Republicii Moldova recomandările se referă la: continuarea ajustării campaniilor de informare dedicate regimului fără vize la profilurile migraţionale relevante, inclusiv la grupurile vulnerabile, persoanele, care depăşesc perioada de şedere legală în Uniunea Europeană, şi persoanele, care depun cereri nemotivate de azil în statele membre ale Uniunii Europene; divizarea clară a atribuţiilor autorităţilor de prevenire şi combaterea a corupţiei, care investighează cazurile de corupţie la nivel înalt, precum şi consolidarea coordonării în cadrul autorităţilor respective; finalizarea armonizării legislaţiei naţionale la legislaţia UE în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor, adoptarea actelor normative de punere în aplicare a legii privind sancţiunile pentru încălcările în domeniul prevenirii spălării banilor şi implementarea recomandărilor Comitetului de experţi pentru evaluarea măsurilor de combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului (MONEYVAL); sporirea eforturilor de combatere a crimei organizate, inclusiv a anumitor reţele de organizare a migraţiei ilegale şi de contrabandă de mărfuri în Uniunea Europeană, în cooperare strânsă cu instituţiile Uniunii Europene, statele membre ale Uniunii Europene şi partenerii internaţionali; consolidarea eforturilor de combatere a fraudei bancare prin adoptarea strategiei naţionale de recuperare a bunurilor infracţionale şi stabilirea unui mecanism nou şi eficient pentru îngheţarea, sechestrarea, confiscarea şi valorificarea activelor infracţionale.
În plus, Comisia Europeană continuă să menţină pe lista recomandărilor specifice pentru fiecare stat vizat de raport, inclusiv pentru Republica Moldova, îndemnul de a alinia politicile acestora în domeniul vizelor la Lista ţărilor terţe ai căror resortisanţi trebuie să deţină viză pentru trecerea frontierelor externe ale statelor membre ale Uniunii Europene, în special în ceea ce ţine de ţările terţe, care prezintă risc de migraţie ilegală sau risc de securitate pentru Uniunea Europeană.
Recomandările Comisiei Europene se corelează cu statutul ţării noastre de stat candidat pentru aderare la Uniunea Europeană, notează diplomaţia de la Chişinău ca reacţie. Pe de o parte, realizarea unui şir de recomandări deja este vizată de Planul de acţiuni pentru implementarea măsurilor propuse de către Comisia Europeană în Avizul său privind cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, care a fost adoptat de către Comisia Naţională pentru Integrare Europeană pe data de 4 august 2022. Pe de altă parte, începând cu anul 2023 la instrumentele de monitorizare a realizării condiţiilor, care au stat la baza regimului fără vize cu Uniunea Europeană, se va adăuga pachetul anual de extindere a Comisiei Europene.
Potrivit Moldpres, în decursul a 8 ani de funcţionare a regimului fără vize pentru călătoriile de scurtă durată ale cetăţenilor Republicii Moldova, deţinători de paşapoarte biometrice, în spaţiul Schengen, 2 435 082 de moldoveni au beneficiat de regimul respectiv, călătorind în Uniunea Europeană de mai mult de 10,5 milioane de ori.
Filmul "Avatar 2", proiectat la Londra marţi seară, înaintea lansării sale oficiale
Iubitorii filmelor şi-au îndreptat privirile spre Londra, unde va fi proiectat marţi seară "Avatar 2", cel mai aşteptat lungmetraj al anului de proprietarii de cinematografe, care speră să facă uitate efectele pandemiei şi să obţină încasări spectaculoase, informează AFP.
"Avatar: The Way of Water", regizat de James Cameron, va ajunge în cinematografele din Statele Unite pe 16 decembrie, cu o triplă ambiţie: să depăşească performanţa filmului precedent - cel mai profitabil lungmetraj din istoria box-office-ului mondial -, să dezmintă "moartea" cinematografelor şi să contribuie la naşterea unei francize la fel de legendare precum "Star Wars".
La 13 ani după primul film din seria "Avatar", care a obţinut încasări de aproape 3 miliarde de dolari la nivel planetar, cel de-al opus din această serie îşi invită încă o dată spectatorii pe planeta Pandora, situată la ani-lumină depărtare de Terra, într-o călătorie SF cu tonalitate ecologistă.
Turnat ca şi primul film în 3D, cu numeroase imagini digitale, noul lungmetraj are o durată de 3 ore şi 12 minute. Contrar predicţiilor făcute de James Cameron în epocă, "Avatar" nu a dus la impunerea ca normă a cinematografiei 3D, care necesită purtarea unor ochelari speciali, însă cineastul canadian a continuat să folosească această tehnologie.
Secretul ce înconjoară intriga noului film a fost păstrat cu sfinţenie, însă, conform presei americane, spectatorii vor descoperi în "Avatar: The Way of Water" un nou trib de extratereştri autohtoni, care trăiesc în mediul marin. De asemenea, noul film îi aduce în prim-plan şi pe supravieţuitorii primului opus, personajele Jake Scully (Sam Worthington) şi Neytiri (Zoe Saldana), precum şi pe copiii lor.
Kate Winslet s-a alăturat şi ea distribuţiei acestui film, la un sfert de secol după "Titanic", un alt succes mondial al regizorului James Cameron. Al doilea film din seria "Avatar" reprezintă o miză uriaşă pentru regizorul canadian, regele incontestabil al box-office-ului mondial, care a stabilit recorduri de încasări mai întâi cu "Titanic" şi apoi cu "Avatar" - rămas până în prezent cel mai profitabil film din lume.
Miza este una importantă şi pentru studioul Disney: imaginile din al treilea opus sunt deja filmate şi un nou "Avatar" este prevăzut la fiecare doi ani, cel puţin până la al cincilea film din serie, programat să apară pe marile ecrane în 2028.
"Lansarea acestui film este un test important pentru industria mondială a cinematografiei, fiind aşteptat de toată lumea", a declarat Eric Marti, directorul general al Comscore France, o companie ce măsoară audienţele filmelor.
"Timp de doi ani, au existat filme noi doar pentru platformele de streaming. Pentru cinematografe, această lansare reprezintă un fel de 'Imperiul contraatacă', dorind să reafirme superioritatea sălilor de proiecţii" asupra tuturor celorlalte canale de difuzare, a adăugat el.
Orban: Relatările că Ungaria s-a opus prin veto ajutorului UE pentru Ucraina sunt 'fake news'
Relatările media că Ungaria s-a opus prin veto ajutorului financiar al Uniunii Europene pentru Ucraina sunt "fake news" ("ştiri false"), a scris marţi pe Twitter premierul ungar Viktor Orban, ca reacţie la informaţiile de la o reuniune la Bruxelles a miniştrilor europeni de finanţe, potrivit agenţiei oficiale de presă ungare MTI.
"Toate ştirile de azi vorbeau despre cum s-a opus Ungaria asistenţei financiare pentru Ucraina. Acestea sunt 'fake news' ('ştiri false'). Ungaria este pregătită să ofere asistenţă financiară Ucrainei, pe bază bilaterală. Niciun veto, niciun şantaj", a postat el.
"Vrem să convingem, totuşi, statele membre ale UE că datoria comună a UE nu este soluţie. Dacă vom continua să mergem în jos spre o comunitate a datoriei, nu ne vom mai putea întoarce. Noi ne imaginăm un alt fel de viitor pentru Europa. Unul construit pe state membre puternice, în locul unor mormane uriaşe de datorie comună", a adăugat Orban.
Ungaria s-a opus marţi prin veto pachetului în valoare de 18 miliarde de euro sub formă de ajutor macrofinanciar pentru Ucraina pentru anul 2023 propus de Comisia Europeană, iar din acest motiv Uniunea Europeană va căuta acum o soluţie - cu sprijinul restului statelor din blocul comunitar - pentru a canaliza asistenţa financiară către Kiev..
Nu am putut adopta pachetul, dar nu ne descurajăm. Ambiţia noastră continuă să fie să începem să trimitem ajutorul Ucrainei la începutul lui ianuarie 2023, a declarat ministrul finanţelor ceh, Zbynek Stanjura, a cărui ţară deţine preşedinţia prin rotaţie a UE, la încheierea unei scurte dezbateri pe această temă care a avut loc la reuniunea miniştrilor europeni de resort (ECOFIN), la Bruxelles.
Opoziţia Ungariei, singurul din cei 27 de membri ai UE care respinge acest ajutor, se produce în contextul negocierii altor dosare care afectează Budapesta: aprobarea planului de recuperare pentru această ţară central-europeană şi îngheţarea fondurilor europene pentru nerespectarea statului de drept.
Coronavirus: EMA susţine utilizarea serurilor bivalente în schema primară de vaccinare împotriva COVID-19
Agenţia Europeană pentru Medicamente (FDA) a anunţat marţi că grupul său operativ pentru urgenţe medicale a ajuns la concluzia că vaccinurile bivalente anti-COVID-19 cu ARN mesager, care vizează atât tulpina originală a coronavirusului SARS-CoV-2, cât şi subvariantele BA.4 şi BA.5 ale variantei Omicron, pot fi utilizate în rândul copiilor şi al adulţilor anterior nevaccinaţi, informează Reuters.
Recomandarea anunţată marţi are la bază date medicale ce arată că vaccinarea primară cu seruri bivalente adaptate ar trebui să determine o reacţie imunitară amplă la persoanele care nu au fost încă expuse sau vaccinate împotriva COVID-19, a precizat agenţia europeană.
EMA a mai spus că analizează în această perioadă şi reacţia imunitară a persoanelor nevaccinate după o infecţie naturală cu subvariantele de Omicon BA.4 şi BA.5. Profilul de siguranţă al vaccinurilor adaptate, atunci când acestea sunt utilizate ca doze booster, este comparabil cu cel al vaccinurilor originale cu ARN mesager.
Agenţia pentru alimente şi medicamente din Statele Unite (FDA) nu a recomandat deocamdată folosirea serurilor bivalente în cadrul schemei de vaccinare primară împotriva noului coronavirus.
Aşa-numitele vaccinuri bivalente produse de alianţa Pfizer-BioNTech şi de rivalul ei, compania americană Moderna, erau recomandate până acum doar ca doze booster în Uniunea Europeană şi în Statele Unite.
Washingtonul spune că nu încurajează loviturile ucrainene în Rusia
Statele Unite au afirmat marţi că "nu încurajează" Ucraina să lanseze lovituri în Rusia după o serie de atacuri cu drone presupuse a fi fost lansate de Kiev asupra mai multor baze aeriene ruseşti, notează AFP.
"Nu ajutăm Ucraina să organizeze lovituri dincolo de frontierele sale, nu încurajăm Ucraina să lanseze lovituri dincolo de frontierele sale", a declarat presei purtătorul de cuvânt al diplomaţiei americane, Ned Price. "Tot ceea ce facem noi, tot ceea ce face lumea pentru a sprijini Ucraina este în sprijinul independenţei Ucrainei", a adăugat el.
Ned Price s-a ferit, însă, să atribuie recentele lovituri cu drone Kievului care nu le-a revendicat. Rusia a raportat trei morţi şi două avioane avariate într-un astfel de atac care a vizat baze de pe teritoriul său.
Experţii consideră că Ucraina ar fi pătruns în spaţiul aerian rus cu drone din epoca sovietică, nu cu ajutorul de miliarde de dolari acordat de puterile occidentale de când Rusia a invadat teritoriul ucrainean pe 24 februarie. "Furnizăm Ucrainei ceea ce are nevoie pentru a fi folosit pe teritoriul său suveran - pe pământul ucrainean - pentru a înfrunta agresorul rus", a spus Ned Price.
Purtătorul de cuvânt nu a dorit să comenteze o informaţie apărută în Wall Street Journal, potrivit căreia Statele Unite au modificat sistemele de artilerie HIMARS destinate Ucrainei, foarte puternice şi sofisticate, pentru a împiedica folosirea lor cu scopul de a ataca Rusia.
Preşedintele american Joe Biden a afirmat public că nu încurajează Ucraina să se doteze cu rachete cu rază lungă de acţiune, temându-se de o escaladare care ar putea conduce Statele Unite să joace un rol mai direct împotriva Rusiei.
Ungaria: Cozi la benzinării din cauza penuriei de carburant
O penurie de carburant a creat cozi la benzinăriile din Ungaria, a transmis marţi gigantul ungar de energie MOL, în opinia căruia această situaţie este consecinţa plafonării preţurilor la benzină impusă de guvernul lui Viktor Orban.
"Situaţia ofertei este evident critică, cererea a explodat, consumatorii fac rezerve, şi au început achiziţiile determinate de panică", a precizat Gyorgy Bacsa, director executiv al MOL, într-un comunicat transmis agenţiei France Presse.
Media ungare au arătat marţi cozi de aşteptare de sute de metri la benzinăriile din ţară, în timp ce un fotograf al agenţiei franceze de presă citate a constatat că majoritatea pompelor din mai multe staţii de alimentare din Budapesta erau goale.
"O penurie parţială a produselor noastre ne afectează întreaga reţea, iar un sfert dintre benzinăriile noastre sunt complet goale", a declarat Bacsa. Penuria de carburant este cauzată de o scădere cu 30% a importurilor de carburant, precum şi de unele operaţiuni de mentenanţă într-una din rafinăriile MOL, care ar urma să dureze "mai multe săptămâni", a precizat el.
Deficitul de import este o consecinţă a plafonării preţurilor la carburanţi impusă de guvern, ceea ce a determinat companiile străine să îşi reducă livrările de carburant către Ungaria, conform Asociaţiei Benzinăriilor Independente (FBSZ).
"Trebuie să se renunţe la plafonarea preţurilor", a precizat FBSZ într-un comunicat transmis AFP. În noiembrie 2021, Budapesta a decretat un preţ fix de circ 1,17 euro pe litrul de benzină fără plumb 95. Revizuit la fiecare trei luni, plafonul a fost prelungit ultima dată în septembrie şi rămâne în vigoare până la finalul anului.
Guvernul a afirmat că plafonarea preţurilor - la o serie de produse alimentare de bază, precum şi la carburant - vizează sprijinirea activităţii economice şi reducerea inflaţiei galopante pe care executivul o pune pe seama efectelor sancţiunilor UE împotriva Rusiei.
Inflaţia din Ungaria calculată la un an a ajuns la 21,6% în octombrie, cel mai ridicat nivel al său de după 1996 şi al treilea cel mai mare din UE, conform Eurostat. Însă guvernatorul Băncii Centrale a Ungariei, Gyorgy Matolcsy, a explicat că "plafonările de preţuri la carburanţi şi la produsele alimentare au adăugat trei-patru puncte procentuale la inflaţie", determinând comercianţii să majoreze preţurile la alte bunuri. "Ele trebuie eliminate imediat", a declarat luni, într-o comisie parlamentară, Matolcsy, considerat în general un aliat al lui Orban.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
