Andrzej Duda, preşedintele Poloniei, a anunţat că viitoarele alegeri parlamentare vor avea loc la jumătatea lunii octombrie.
Polonia va organiza alegeri parlamentare pe 15 octombrie, a anunţat, marţi, preşedintele ţării, Andrzej Duda, un scrutin care va determina relaţiile Varşoviei cu Uniunea Europeană într-un moment în care se confruntă cu tensiuni tot mai mari la graniţa sa estică. Alegerile vor decide, de asemenea, cine va conduce membrul NATO şi aliatul cheie al Ucrainei într-o perioadă de instabilitate crescândă la graniţa sa estică, pe fondul îngrijorărilor legate de prezenţa mercenarilor grupului Wagner în Belarus şi a creşterii tentativelor migranţilor de a trece ilegal frontiera.
"Am decis să ordon aceste alegeri pentru 15 octombrie 2023", a scris preşedintele Andrzej Duda, pe platforma de socializare X, cunoscută anterior sub numele de Twitter.
"Viitorul Poloniei este o chestiune care ţine de fiecare dintre noi! Folosiţi-vă drepturile!", a mai spus el.
Sondajele de opinie arată că naţionaliştii de la guvernare, Lege şi Justiţie (PiS), la putere din 2015, îşi păstrează un avans strâns faţă de cel mai mare partid de opoziţie, liberalul Platforma Civică (PO). Cu toate acestea, chiar dacă învingătorul alegerilor din 2015 şi 2019 reuşeşte ceea ce ar fi o a treia victorie consecutivă fără precedent, este puţin probabil să aibă o majoritate generală, ceea ce deschide posibilitatea unei coaliţii cu partidul de extremă dreapta Confederaţia.
Până în prezent, PiS şi-a axat campania în jurul unei creşteri a plăţilor în cadrul politicii sale emblematice de alocaţii pentru copii, subliniind, în acelaşi timp, că va adopta o poziţie dură în ceea ce priveşte securitatea frontierelor şi criticând ceea ce consideră a fi abordarea servilă a PO în ceea ce priveşte relaţiile cu UE şi Germania.
Plănuieşte să organizeze un referendum cu privire la un acord privind migraţia în Uniunea Europeană la care se opune Varşovia, iar acesta ar putea fi programat în aceeaşi zi cu alegerile. PO susţine că înlăturarea PiS de la guvernare este necesară pentru a debloca fondurile UE care au fost îngheţate din cauza unei dispute privind statul de drept şi pentru a inversa schimbările în sistemul judiciar şi în mass-media de stat care, în opinia criticilor, au erodat standardele democratice din ţară, scrie Rador.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu