Un raport recent analizează obiceiurile digitale ale elevilor din România.
Un raport recent realizat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) analizează obiceiurile digitale ale elevilor din România, evidențiind platformele online pe care le utilizează cel mai des și modul în care se raportează la informațiile consumate.
Conform cercetării, Instagram este rețeaua preferată de elevii de liceu și gimnaziu, urmată de WhatsApp, TikTok și YouTube. În schimb, copiii din clasele primare (a III-a și a IV-a) petrec cel mai mult timp pe YouTube, WhatsApp și jocul video Roblox. De asemenea, ChatGPT este cel mai cunoscut și utilizat instrument de inteligență artificială în rândul elevilor de gimnaziu și liceu.
În ceea ce privește temele despre care tinerii se consideră bine informați, acestea includ trendurile și meme-urile de pe rețelele sociale, sănătatea, cultura pop, influencerii, comunitățile online, educația și sportul. Pe de altă parte, politica internă, alegerile din 2024 și politica internațională sunt subiecte despre care elevii afirmă că știu foarte puțin sau deloc.
La sfârșitul anului 2024, s-a evidențiat încă o dată cât de esențial este ca cetățenii din România să dezvolte abilități care să le permită să facă diferența între fapte și opinii, să înțeleagă cum funcționează rețelele sociale, să recunoască tehnicile de manipulare și să fie conștienți de influența pe care influencerii o au asupra discursului public. De asemenea, este important ca aceștia să poată verifica informațiile care ajung la ei într-un mod simplu și eficient, explică Cristina Lupu, directorul executiv al CJI, în prefața studiului.
Studiul subliniază și o tendință îngrijorătoare: 60% dintre liceeni consideră că o informație este adevărată dacă se potrivește cu ceea ce știau deja, fenomen cunoscut sub numele de „bias de confirmare”. Cristina Lupu, directorul CJI, explică importanța conștientizării acestui aspect. Această eroare logică este frecvent întâlnită și la adulți. Dacă elevii înțeleg cum îi influențează propriile convingeri, vor putea identifica mai ușor informațiile înșelătoare. Studiul ne confirmă necesitatea de a continua programele de formare dedicate profesorilor și elevilor despre verificarea surselor și rolul jurnalismului.
Când intrăm în capitolul de verificare a informațiilor, opt din zece elevi de liceu și jumătate dintre elevii de gimnaziu afirmă că verifică sursa unei informații. Cu toate acestea, pentru majoritatea, verificarea se rezumă la compararea mai multor surse, fără a analiza credibilitatea acestora.
Un aspect interesant relevat de cercetare este că profesorii sunt printre primele persoane la care elevii apelează pentru a clarifica o informație. Raportul complet poate fi accesat pe site-ul CJI.
Aproape un sfert dintre elevii claselor a III-a și a IV-a (42,6%) nu au menționat niciun influencer sau au afirmat că nu urmăresc niciun creator de conținut. Dintre elevi, unii au spus că au mai mulți preferați și nu pot alege, alții au spus că nu le plac și că nu urmăresc influenceri. Jumătate dintre elevii de liceu (47,2%) și elevii de gimnaziu au menționat că nu au un creator de conținut (sau influencer) preferat.
Top 5 influenceri menționați de către elevii din clasele a III-a și a IV-a sunt:
Theo Zeciu, Iuliana Beregoi, Mădălin, Selly, Mitzu, Bibi, Bogdan IBN, iRaphahell, Dorian Popa, Lorga.
Elevii de gimnaziu preferă următorii creatori de conținut:
Selly, Iorga, iRaphahell, Bogdan IBN, Theo Zeciu, Mr. Beast, Marilu Dobrescu, Irina Rimes, Ronaldo, Messi.
Pentru elevii de liceu, în top 5 creatori de conținut preferați se află:
Selly, Marilu Dobrescu, Lorga, iRaphahell, Dorian Popa, Bogdan IBN, Theo Zeciu.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News