Ucraina presează Uniunea Europeană să preia conducerea luptei economice împotriva Rusiei, într-un moment în care Statele Unite, sub administrația Trump, se retrag vizibil din arhitectura internațională a sancțiunilor.
Într-un moment în care Statele Unite se arată tot mai reticente în a continua presiunea asupra Rusiei, Kievul pregătește o ofensivă diplomatică la Bruxelles. Săptămâna viitoare, Ucraina intenționează să prezinte Uniunii Europene o propunere amplă, solicitând măsuri ferme pentru a izola regimul de la Kremlin. Printre cererile cheie: confiscarea activelor rusești și sancționarea entităților care continuă să cumpere petrol din Rusia.
Documentul, redactat de oficialii ucraineni și ajuns pe masa diplomaților europeni, are 40 de pagini și conturează o strategie detaliată care reflectă incertitudinile provocate de schimbarea de poziție a administrației Trump. Într-un context în care SUA pare să se retragă treptat din eforturile colective de sancționare a Moscovei, Ucraina solicită Europei să adopte o linie mai autonomă și mai fermă.
În interiorul propunerii se regăsesc măsuri legislative menite să accelereze procesul de confiscare a bunurilor deținute de persoane sancționate și transferul acestor active către autoritățile ucrainene. Cei afectați ar putea ulterior solicita compensații financiare din partea statului rus.
Totodată, se propune extinderea impactului sancțiunilor europene și dincolo de granițele blocului, prin penalizarea firmelor străine care folosesc tehnologie europeană în beneficiul Rusiei. De asemenea, documentul recomandă „introducerea de sancțiuni secundare împotriva cumpărătorilor de petrol rusesc”, măsură care ar viza în mod direct state precum India sau China — un pas riscant pe care Bruxellesul l-a evitat până în prezent. Deși Donald Trump a luat în calcul asemenea sancțiuni, a ales în cele din urmă să nu le aplice.
O altă sugestie notabilă vizează reforma procedurii de vot în Consiliul UE: Ucraina cere blocului comunitar să ia în considerare posibilitatea adoptării deciziilor privind sancțiunile prin majoritate calificată, pentru a preveni situațiile în care o singură țară poate bloca consensul european.
Până la această oră, Comisia Europeană nu a emis niciun comentariu oficial cu privire la acest document strategic.
Decizia președintelui american Donald Trump de a nu impune noi sancțiuni împotriva Rusiei, luată imediat după o convorbire cu Vladimir Putin, a provocat nemulțumire la Kiev și în rândul liderilor europeni. Ucraina și aliații săi europeni sperau că Washingtonul va spori presiunea asupra Kremlinului, dar Trump, potrivit unei surse citate de Reuters, le-ar fi transmis ulterior că preferă să acorde timp negocierilor diplomatice.
Chiar și fără sprijinul SUA, Uniunea Europeană și Regatul Unit au decis marți să înăsprească propriile sancțiuni, în speranța că Washingtonul se va alătura ulterior efortului. În același timp, în Europa crește numărul celor care solicită o strategie alternativă, în eventualitatea în care SUA se retrage definitiv din arhitectura sancțiunilor.
Până acum, Ucraina a evitat să formuleze critici directe la adresa administrației Trump, mai ales după momentul tensionat din februarie, când președintele Volodimir Zelenski a fost admonestat de liderul de la Casa Albă, în cadrul unei întâlniri desfășurate la Washington.
Documentul dedicat sancțiunilor pune în evidență caracterul „fără precedent” al măsurilor europene deja adoptate și face apel la extinderea acestora. În același timp, autorii atrag atenția asupra implicării tot mai reduse a administrației americane în domeniul sancțiunilor și al controlului exporturilor.
„În practică, Washingtonul a încetat să mai participe la aproape toate platformele interguvernamentale dedicate sancțiunilor și controlului exporturilor”, se precizează în document.
Potrivit sursei citate, administrația Trump a frânat activitatea grupului internațional care monitoriza plafonul de preț pentru petrolul rusesc, a dizolvat o echipă federală specializată în investigarea încălcărilor de sancțiuni și a redistribuit personalul cheie în alte structuri.
De asemenea, în SUA există deja două pachete de sancțiuni pregătite — unul elaborat de guvern și altul inițiat de senatorul Lindsey Graham, susținător al lui Trump — însă aprobarea acestora de către președinte este „incertă”.
Această lipsă de claritate din partea Washingtonului a generat blocaje în aplicarea unor contramăsuri coordonate la nivel internațional. Totuși, subliniază documentul, Uniunea Europeană nu trebuie să își reducă eforturile de presiune asupra regimului de la Moscova.
„Dimpotrivă, această situație ar trebui să catalizeze UE să preia un rol de lider în acest domeniu.”
Kievul se teme că o eventuală retragere oficială a SUA din frontul comun occidental ar putea provoca tensiuni interne în cadrul UE, unde unanimitatea este adesea o condiție esențială pentru adoptarea deciziilor importante.
„Retragerea Americii din regimul de sancțiuni ar fi o lovitură imensă pentru unitatea UE. Imensă”, a declarat pentru Reuters un oficial guvernamental ucrainean de rang înalt.
Deși Uniunea Europeană nu poate egala influența economică a Statelor Unite, în special în ceea ce privește pârghiile oferite de dolarul american în comerțul global, Ucraina consideră că menținerea unei poziții ferme de către Europa ar putea tempera eventualele efecte ale retragerii americane.
Expertul Craig Kennedy, specializat în sectorul energetic rus la Centrul Davis din cadrul Universității Harvard, subliniază că revenirea capitalului străin în Rusia nu este o certitudine, chiar dacă SUA ar relaxa sancțiunile — atâta timp cât Europa își păstrează linia dură.
„Europa are mult mai multe atuuri decât ați crede”, a spus el, conform Reuters.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu