„Cum afectează măsurile de austeritate școala? Afectează învățământul și, dacă da, în ce măsură aceste măsuri au un impact asupra calității și eficienței educației?”, a întrebat realizatorul emisiunii DC Edu, prof. univ. dr. Sorin Ivan.

„Dacă vorbim de austeritatea prin care trecem cu toții, cred că orice om al școlii vede că aceste măsuri nu economisesc prea multe resurse ale educației, comparativ cu cât consumă din calitatea ei.

Pentru că, dacă ne uităm la măsuri, vorbim despre creșterea normei de la 18 ore la 20 de ore, comasarea unor școli, creșterea numărului de copii în clasă, sau faptul că, pentru aceste norme mărite, directorii au fost nevoiți să introducă ore noi în orarul copiilor. Asta înseamnă că elevii au, efectiv, mai multe ore în fiecare zi.

Mai mult, unele ore sunt predate de profesori care nu sunt pregătiți în disciplina respectivă. Toate aceste lucruri nu duc la o creștere a calității învățământului. Din contră, duc la scăderea ei. Nici măcar nivelul pe care îl aveam înainte nu se mai păstrează”, a zis Silvia Mușătoiu.

Aceste două ore în plus la norma didactică, de la 18 la 20, schimbă mult? Amplifică eforturile profesorului?

„Trebuie să vedem ce schimbă. La mine, de exemplu, norma a crescut de la 16 ore la 20 de ore, pentru că am vechimea care îmi permitea, în regulile vechi, să predau doar 16 ore. Anul acesta am 20 de ore. Anul trecut am avut chiar 21, pentru că a trebuit să acoperim catedra unei colege de matematică aflate în concediu de îngrijire a copilului.

Față de anul trecut, salariul meu este afectat cu aproape 1.000 de lei. Asta pe de o parte. Pe de altă parte, timpul necesar pentru a susține aceste 20 de ore înseamnă un efort suplimentar de pregătire.

Chiar dacă sunt profesor cu peste 30 de ani de experiență, tot am nevoie de timp pentru pregătire. Știu materia pe de rost, îmi cunosc clasele, dar nu intru niciodată la oră fără să mă pregătesc. Este o chestiune de responsabilitate și conștiință. În învățământ, profesorul este singurul responsabil pentru ceea ce se întâmplă în clasă. De aceea, trebuie să ai timp de reflecție, timp să te pregătești, timp să vezi la ce nivel este fiecare clasă și cum poți să mergi mai departe cu acei copii”, a zis profesoara la DC Edu.

Scăderea plății cu ora

„Vă spuneam că, pe de o parte, salariile au suferit o diminuare semnificativă, în cazul meu, aproape 1.000 de lei. Pe de altă parte, profesorii titulari nu au mai dorit să predea cu plata la oră. Așa s-a ajuns, în septembrie, la lipsa acoperirii unor ore, inclusiv în marile orașe.

De exemplu, în București, la noi în școală, 26 de ore de matematică au fost acoperite cu greu, de patru profesori, deși ar fi putut fi acoperite doar de doi. Cei care au acceptat sunt, în mare parte, profesori pensionari, care predau câteva ore la noi, pentru că norma lor de bază este într-o școală privată, unde sunt plătiți mai bine decât ar fi fost pe plata cu ora în sistemul public.

Avem haosul din orare. În loc de doi profesori, avem patru, iar orarele trebuie corelate cu cele ale altor școli în care predau aceiași oameni. A fost foarte greu să găsim o variantă de acoperire a orelor, mai ales în septembrie, când toată lumea știa deja unde predă.

A fost un efort considerabil. Deocamdată funcționăm așa, dar nu știu dacă este cea mai bună soluție”, a zis profesoara.

„Cât am economisit, de fapt, cu aceste măsuri? Din ce am citit în presă, am economisit - sau, mai bine spus, am redus deficitul - cu doar 0,02% din PIB. Este aceasta o sumă mare? Nu cred.

Făcând acest lucru, nu ne-am gândit deloc la consecințele pentru copii. Am economisit niște bani, dar nici măcar nu înseamnă foarte mult. În același timp, pentru copii nu am făcut nimic care să însemne un progres în educație, o creștere a calității. Din contră.

Și atunci, oare a meritat această economie pe care a făcut-o Ministerul Educației?”, a zis Silvia Mușătoiu.

Mai există și o perspectivă morală, care a produs valuri în societate și a avut un impact puternic: de ce să începem tocmai cu educația?

„Acest efort — care, sigur, poate fi necesar și are o logică obiectivă — de ce să înceapă cu educația, când națiunile cele mai avansate din lume pun educația pe primul loc, o prioritizează în fața tuturor celorlalte domenii? Iar noi, în schimb, începem cu tăieri chiar în educație”, a zis Sorin Ivan.

„Știți, poate nu ar fi fost o problemă atât de mare că s-a început cu educația, dacă ar fi fost vorba despre o reformă reală. Eu, de exemplu, aș fi fost primul susținător al unei măsuri de reformă — chiar dacă includea elemente de austeritate — dacă aceasta ar fi adus o schimbare reală și benefică sistemului”, a zis profesoara.

VEZI ȘI: EXCLUSIV Energy Forum Ediția a XIV-a: România, de la independență energetică la blackout