Coronavirus - COVID 19
România în stare de alertă
-
confirmate
-
vindecate
-
decese
Sună-ne (Luni - Vineri, 09:00 - 18:00) sau scrie-ne la numărul 0772.264.642 sau la adresa de e-mail [email protected] și pune intrebări despre coronavirus, situații sociale, medicale, suport psihologic. Semnalează situații deosebite.

EXCLUSIV  PAȘTE 2017: Singura călătorie pe care o poate face un creștin ortodox. Tradiție despre care puțini vorbesc

Tudor Curtifan / 14 apr 2017 / 14:32

Dan Ciachir, scriitor, jurnalist şi expert în religie, a explicat în exclusivitate pentru DC News semnificația hagialâcului în pragul Sfintelor Sărbători de Paști, pelerinajul la mănăstiri sau la Locurile Sfinte. El a discutat totodată, și despre pelerinajul în perioada comunistă.

”De Paști, singura călătorie pe care o poate face un creștin ortodox, este ori la mănăstiri ori așa numitul hagialâc, care înseamnă călătorie la Sfintele Locuri, călătorie la Ierusalim. Cel care a făcut o asemenea călătorie, poartă numele de hagiu.

Hagialâcul este o tradiție foarte adâncă la noi, îi găsim urmele la Anton Pann care a făcut chiar un proschinitar, adică un ghid al celui care mergea la Sfintele Locuri. Era o mândrie pentru ei să petreacă Paștele la Ierusalim, la Sfintele Locuri. Erau destul de complicate aceste călătorii, dar se făceau în așa fel încât să coincidă cu Sfintele Paște. 

Aici este deosebirea dintre turism și pelerinaj. Patriarhia are o agenție care organizează pelerinaje la Sfintele Locuri. Merg însoțiți de un preot care le explică totul. Merg în primul rând Sfântul Mormânt, merg pe Golgota, în punctele importante din Ierusalim. Este un lucru frecvent”, a precizat în exclusivitate pentru DC News, Dan Ciachir.

Având în vedere riscul pe care pelerinii și-l asumă din cauza conflictelor din Gaza, Dan Ciachir consideră că: ”Nu este riscant, se merge cel mult la Iordan, dacă nu mă înșel, dar se merge în Ierusalim, compania este securizată. Astfel de pelerinaje sunt frecvente.

Dar nu este vorba de turism, la fel ca și în cazul Crăciunului. Călătoriile de Paști în scop de pelerinaj se fac fie la mănăstiri, fie dacă e vorba de străinătate, la Sfintele Locuri. Este o formă de devoțiune, de credință. Se mergea și înainte de căderea comunismului, dar cu mare greutate. O parte din călugări o făceau, dar era costisitor și mai era problema că nu li se dădea voie”, a mai explicat scriitorul.

Pelerinajele sub vechiul regim

”Nu, nu erau piedici. Cei care nu se duceau nu mergeau de frică, să nu se spună că sunt văzuți. Erau mulți oameni care mergeau. Era plin la mănăstiri. Îmi aduc aminte că erau unii uimiți să vadă autobuze de muncitori veniți de la mănăstirea neamț, asta în anii 80. Mai ales după 1985, regimul era preocupat de propria exsitență. Acestea sunt decadențele tuturor dictaturilor.

Cei mai grei ani au fost 1948-1953, anii terorii. Desigur, în rapoartele Securității, Patriarhul Justinian, apare ca cel mai mare dușman, după ce au crezut că e omul lor”

În 1955 a fost ca în Bizaț, când canonizarea primilor sfinți români s-a făcut în comunism”, a conchis Dan Ciachir.

Ultimele materiale video - DCNewsTV.ro

Te-ar putea interesa

Get it on App Store Get it on Google Play








Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2020 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: [email protected]


nxt.24
YesMy