Aducând aminte despre revolta din Kazahstan ce a avut loc la începutul anului 2022, sociologul Alfred Bulai și jurnalistul Val Vâlcu au vorbit despre preluarea cuvintelor din alte limbi, făcând referire la orașul Alma-ata, care acum și-a schimbat numele în Almatî sau Almaty.
Almaty, cunoscut și sub denumirea veche sovietică Alma-Ata sau Vernîi este cel mai mare oraș din Kazahstan.
Val Vâlcu: Prompteriștii, analiștii, editorialiștii, n-au aflat că la London spunem Londra. Da, Alma-Ata, cum am cunoscut-o din copilărie, din școala generală, de la orele de geografie sau din presa, câtă era ea comunistă, până azi. Alma-Ata a fost schimonisită Almaty, Almatî, fie după ruși, fie după kazahi. Ne prostim așa...
"În general, indicatorul unei culturi mici sau care se percepe ca o cultură minoră, este apetitul uriaș pentru limbi străine, care sunt preluate ca înlocuitoare pe anumite segmente ale propriei limbi naționale, chiar atunci când nu există niciun temei pentru asta.
În noul dicționar al limbii române, în DOOM, s-au introdus cuvinte care sunt luate din engleză ca atare, fără să ne gândim un moment că există corespondentul lor foarte clar în limba română: fake-news = știre falsă. E de domeniul evidenței acest lucru, nu știu de ce putem să-l preluăm noi și-l preluăm oficial în limba română.
Breaking News, ca și cum trebuie să folosim astfel de cuvinte englezești.
Atenție, preiei întotdeauna în limba națională și termeni străini, dacă a apărut o mașină nouă, un aparat... îl preiei, pentru că nu ai cum să-l iei, dar francezii n-au luat.
"Când ai sentimentul unei culturi mari, nu te omori să preiei"
Când ai sentimentul unei culturi mari, nu te omori să preiei. Noi avem, însă, acest gen de percepție negativă asupra importanței propriei culturi, chiar dacă ne batem foarte des cu cărămida în piept.
Îmi aduc aminte, regretatul Cristian Țopescu, în anii '70, își cerea scuze că nu știa cum se pronunță exact numele unui jucător danez, nu știa cum se pronunțe în daneză.
Francezul sau maghiarul... nu-l doare cum se pronunță cuvântul în limba lui. Maghiarii mai fac o chestie, traduc numele. Dacă zic tufiș, ei zic tufiș pe maghiară...
Limbile străine sunt foarte utile evident, aculturația este naturală, înseamnă contactul dintre două culturi în care avem produs nou. Sărmăluțele românești nu sunt românești. Micii la fel...
Dorința de a prelua cuvinte în propria limbă, expresii este dată de o anumită percepție negativă asupra culturii.
Alfred Bulai, despre legea pe care România ar trebui să o aibă
Noi ar trebui să avem, alții au, o lege a limbii române! Totuși, instrumentul fundamental al oricărei culturi este limba națională.
Noi nu înțelegem că în Uniunea Europeană asta e atitudinea generală. De fapt, româna e o limbă internațională, pentru că toate limbile statelor sunt recunoscute și egale, de aia avem comisar pe multilingvism, de aia e o armată uriașă de traducători, pentru că logica este de respect reciproc pentru fiecare limbă națională.
Noi deformăm lucrurile!", a spus Alfred Bulai, în exclusivitate pentru DC NEWS și DC NEWS TV, în emisiunea "Nod în papură".
A treia ediție a DOOM are 3.000 de modificări. „Afterschool”, „breaking news” și „all-inclusive”, printre noile cuvinte incluse
Sunt 3.000 de modificări în ediția a III-a a Dicționarului ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române (DOOM), lansată astăzi de Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” al Academiei Române. Majoritatea modificărilor sunt, de fapt, noile forme morfologice ale unor cuvinte care erau deja în limbă.
Printre noile cuvintele incluse se numără „afterschool”, „breaking news” și „all-inclusive”. De asemenea, „înșală” poate fi acum scris și „înșeală”, a explicat directoarea Institutului de Lingvistică, Adina Dragomirescu, conferențiar universitar doctor la Facultatea de Litere a Universității din București și cercetător științific în lingvistică, pentru edupedu.ro.
Vezi mai multe în video:
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
