O lucrare din 2016 a cercetătorilor israelieni a raportat o serie de experimente, prin care probau o serie de teorii legate de învingători prin comparație cu pierzătorii, în contextul competițiilor bazate pe abilități. Acest studiu foarte citat al eșantionului de dimensiuni relativ mici a sugerat că câștigurile competitive induc un sentiment de drept care încurajează înșelăciunea, scrie Descoperă.
Dar acum, un alt studiu al cercetătorilor de la Universitatea din Leicester (Marea Britanie) și Universitatea din California de Sud (SUA), publicat în revista Royal Society Open Science, a infirmat descoperirile din studiile anterioare. Echipa internațională de cercetători a descoperit că oamenii cu un sentiment puternic de corectitudine trișează mai puțin, indiferent dacă au câștigat sau au pierdut anterior.
Nevoia de a trișa
Cercetătorii au examinat comportamentul a 259 de participanți la un joc de aruncare a zarurilor într-un mediu controlat, identic cu studiul original, dar și a 275 de participanți care au întreprins un joc de bază de aruncare a monedelor într-un experiment online suplimentar. Rezultatele au fost apoi analizate folosind statistici standard plus o tehnică matematică numită modelare a ecuațiilor structurale.
Cercetătorii au descoperit că într-o mică proporție, tentativa de înșelăciune a avut loc în funcție de recompensele financiare oferite, la fel ca în studiul original. Cu toate acestea, câștigul nu a sporit acțiunea ulterioară de a trișa sau să crească sentimentul de drept al oamenilor și nici pierderea.
În schimb, singurul factor investigat care ar putea explica cantitatea mică (dar semnificativă) de înșelăciune care a avut loc a fost reprezentat de o ”aversiune a inegalității” scăzută. Oamenilor cu aversiunea inegalității nu le plac rezultatele inegale. Cei cu un puternic simț al corectitudinii tind să fie reticenți la inegalității și evită să înșele, deoarece văd practica ca pe o formă de nedreptate.
Oamenii corecți versus cei care trișază
Andrew Colman este profesor de psihologie în cadrul Departamentului de Neuroștiințe, Psihologie și Comportament al Universității din Leicester și a fost, de asemenea, autorul principal al noului studiu.
”Înșelăciunea și necinstea generală constituie o preocupare tot mai mare în lumina necinstei academice în era digitală, a problemelor de evitare a impozitelor și evaziune a oamenilor bogați și, în general, a efectelor sporirii inegalității de venit, a corupției și criminalității. Am fost surprinși de constatările din studiul din 2016 și de aceea am vrut să-l replicăm cu eșantioane de dimensiuni substanțiale. Eșantioanele mici ale studiului inițial nu au puterea statistică de a genera concluzii ferme”, mai spune profesorul Colman.
”Am fost uimiți când s-a dovedit că nici câștigul și nici pierderea nu au avut vreun efect asupra înșelăciunii, deși înșelăciunea s-a petrecut. Am furnizat cel puțin un set date solide din punct de vedere științific care oferă un răspuns clar la întrebare”.
Citește și:
Studiu: Singurătatea ne înrăutățește funcțiile cognitive. Cum să-ți antrenezi memoria?
Nu a trecut mult de când am avut de-a face cu ”distanțarea socială”, care a dus la o schimbare radicală a obiceiurilor noastre: contacte mai reduse cu oamenii, izolarea, ieșiri limitate...
Și chiar dacă astăzi pare o perioadă îndepărtată, pe care sperăm să o uităm cât mai repede, consecințele le vor purta cu noi pentru mult timp, dar nu doar din punct de vedere psihologic, și din punct de vedere fizic. În special în ceea ce privește deficiența cognitivă.
”De-a lungul celor doi ani de pandemie ne-am dat seama că izolarea forțată a avut un efect asupra performanței noastre cognitive. Ne-a lipsit stimulul social, a putea vorbi cu alți oameni, a interacționa, a ieși, ne-a încetinit unele dintre funcțiile creierului, cum ar fi planificarea zilei”, a explicat pentru Fanpage profesorul neuropsiholog Giuseppe Iannoccari.
Studiul spaniol care leagă singurătatea și problemele de memorie
O demonstrație, chiar dacă parțială, a legăturii dintre singurătate și problemele de memorie, a existat o cercetare recentă a Universității din Barcelona, publicată în revista științifică Frontiers in Aging Neuroscience.
Savanții spanioli au analizat datele a 1537 de voluntari de diferite grupe de vârstă (două grupuri de bătrâni, unul german și unul suedez și un grup de adolescenți danezi) pornind de la măsurarea nivelului lor de singurătate.
Cu toate acestea, rezultatele nu au fost consistente între diferitele grupuri: în timp ce în grupul suedez sentimentele de singurătate au evidențiat o legătură cu decăderea memoriei, aceleași date nu au fost înregistrate în rândul participanților germani.
Potrivit autoarei studiului, Cristina Solé-Padullés, ”Diferențele culturale în modul în care oamenii percep și fac față izolării sociale ar putea explica în parte discrepanțele constatate”... Citește mai mult AICI.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
