EXCLUSIV EXCLUSIV INTERVIU DC News. Am întrebat un lider PNL ce nu are curaj nimeni din partid să spună public

Autor: Loredana Iriciuc

Ani la rând, românii au schimbat orașe, au plecat din țară, au făcut credite, au tras pentru copii, pentru părinții bolnavi și pentru un viitor pe care îl vedeau tot mai greu de atins. În tot acest timp, politica s-a mutat din stradă pe rețelele sociale, iar dialogul dintre cetățean și ales s-a rupt încet.

Fostul senator liberal Septimiu Bourceanu vorbește, într-o amplă analiză la DC News, despre momentul în care clasa politică a început să piardă legătura cu oamenii, despre greșelile tuturor partidelor, despre lipsa marilor proiecte și despre o societate care s-a schimbat după criza din 2008.

Declarațiile sale construiesc imaginea unei Românii obosite, fragmentate și neascultate: „Istoria Partidului Național Liberal, ca istoria oricărui partid, este făcută de oamenii care aderează de bunăvoie la o idee, la un proiect și muncesc pentru acea idee, pentru acel crez”, a declarat fostul senator liberal.

El spune că succesul unui proiect politic nu aparține exclusiv liderilor.

„Efortul, reușita unui proiect, că e politic sau nu e politic, ține de munca fiecărui om care a achiesat la acea idee, membru de partid sau nu”, precizează Septimiu Bourceanu.

VEZI ȘI: Crin Antonescu acuză conducerea "Ciucu-Bolojan" că vrea să şteargă trecutul partidului: Istoria PNL e făcută de propaganda zilei

Septimiu Bourceanu: „În 2008 a venit criza și a lovit o generație întreagă”

Septimiu Bourceanu descrie momentul crizei economice ca pe o ruptură majoră pentru generația care își începea viața de adult: „După 2008, când s-a declanșat una dintre cele mai grele crize economice, generația noastră începea drumul în viață”.

El vorbește despre românii care și-au făcut credite, care s-au mutat în orașe mari și care încercau să își construiască stabilitatea.

„Foarte mulți din generația noastră și-au cumpărat apartamente în rate, în leasing, mașini, s-au mutat din mediul rural la oraș, de la un oraș mic la un oraș mai mare”, povestește Bourceanu.

Criza a schimbat însă radical direcția multor familii: „Ratele au explodat pentru că a scăzut puterea de cumpărare, cursul a crescut și a fost un duș foarte rece pentru o generație întreagă”. Fostul senator spune că oamenii au fost obligați să își reducă standardul de viață și să se adapteze rapid.

El mai adaugă că perioada 2008-2013 a reprezentat punctul cel mai greu pentru societate: „În 2013 am atins punctul de jos al crizei. Am căzut, am atins fundul”. El susține însă că generația respectivă nu a renunțat: „Această generație nu a capitulat, a mers mai departe și a muncit”.

În opinia sa, reducerea TVA și relaxarea fiscală au oferit atunci un nou impuls economiei: „În 2015 s-au putut scădea taxele de la un TVA de 24% la un TVA de 19% și România a început să aibă un alt suflu”.

Bourceanu vorbește și despre românii care au revenit din diaspora și au încercat să reconstruiască viața în țară: „În anii 2018, 2019 și 2020 au început să se întoarcă în țară și să-și înființeze diferite ferme mai mici sau mai mari”.

Bourceanu: „Politicienii au început să citească sondaje și au uitat oamenii”

Fostul senator critică modul în care partidele și-au schimbat comportamentul: „Liderii politici au învățat să citească sondaje, să vadă ce vor oamenii și au asumat punctele care întruneau procente mai mari”. În timp, spune el, multe promisiuni au rămas fără rezultat concret: „A rămas percepția că una promit și alta fac în realitate”. 

Una dintre cele mai mari probleme vizează mutarea politicii în online: „Odată cu platformele de socializare, oamenii politici au renunțat la întâlnirile față în față cu electoratul. E foarte simplu să dai un răspuns din spatele unui tastaturi, mai greu e să stai să privești electoratul în ochi. (...) Politicul nu mai este conectat la realitatea României și lucrul acesta s-a văzut. Online nu există dacă nu există offline. Dacă nu există offline, realitatea din online s-a dovedit că poate fi foarte repede alterată”.

„PNL nu își mai cunoaște electoratul”

Septimiu Bourceanu spune că mesajele PNL sunt adresate altui tip de public. 

„Problema cea mai mare a PNL este că, din 2019 până astăzi, cu excepția unui an în care n-am guvernat, restul a guvernat și a trecut prin niște crize pe care nimeni nu le estima, (...) nu-și mai cunoaște propriul electorat, având în vedere că el nu și-a făcut o analiză să vadă cum a evoluat electoratul și unde s-a mutat după anul 2008, sau cel puțin eu nu știu. De multe ori am avut impresia, avem impresia, cel puțin asta e impresia mea, că mesajele PNL sunt pentru un alt electorat. Electoratul nostru e dezamăgit că nu vorbim cu el, electoratul respectiv căruia i se adresează nu-l interesează. Și atunci este o ineficiență. Asta a dus la decredibilizarea actului politic. Concomitent, fără să fim conștienți, am contribuit și la diminuarea încrederii pe care populația o are în actul administrativ. Și aici am reușit să împărțim România în două. E România guvernamentală, România de la București, și restul țării. Cu primarii nu există un dialog în mod real, care să constituie într-o bază foarte puternică în elaborarea proiectelor naționale”, explică politicianul la DC News.

De asemenea, el consideră că partidele și-au pierdut identitatea ideologică și spune că această confuzie a afectat electoratul.

„Eu nu vreau să înțeleagă că e o critică asupra Partidului Național Liberal. Ce vă spun e o chestiune valabilă în toate partidele, poate cu excepția UDMR-ului. Niciunul dintre partidele de astăzi nu și-a definit doctrina, nu și-a adaptat doctrina. Și ne-am trezit în situația în care partidele de dreapta luau măsuri de stânga și partidele de stânga luau măsuri de dreapta, ceea ce a produs o confuzie în mijlocul electoratului”, adaugă Bourceanu.

73% din populație nu mai vrea să audă de politică

Bourceanu spune că partidele politice au rămas captive într-un electorat restrâns.

„73% din populația României nu vrea să mai audă de mediu politic. Toate partidele politice se îndeasă în 27%. Problema partidelor politice e că nu mai vorbește nimeni cu cei 73%. Și atunci noi am împărțit, fără să vrem, România în două. Să zicem că suntem conectați fiecare la propriul electorat, dar care intră în 27%. Vă dați seama ce înseamnă, nu știu, 20% din 27%? Și avem 73% din populația României cu care nimeni nu vorbește cu ei. Nimeni nu îi ascultă, nimeni nu... Sunt izolați. Noi suntem izolați de ei, ei sunt izolați de noi. Acum trăim în două lumi diferite. Și eu cred că mediul politic trebuie să se așeze puțin, că nu avem foarte mult timp la dispoziție, să se așeze puțin, să analizeze și să se recalibreze. Când ai peste 50% din populația unei țări care spune că nu-i interesează mediul politic, e o problemă. Și, în general, problema nu e a cetățenilor, e a politicienilor”, subliniază fostul senator.

Există riscul ca PNL să fie „înghițit” între PSD și AUR?

Întrebat dacă există riscul ca PNL să fie „înghițit” între PSD și AUR, Bourceanu a răspuns că nici nu se pune problema de așa ceva. 

„Trebuie să menționez că fiecare președinte, la vremea lui, în contextul respectiv, a făcut un efort ca Partidul Național Liberal să rămână relevant. Cu toate greșelile pe care le face un președinte. Cu toții, dacă am fi în acest scaun, luăm și decizii care se dovedesc în timp a fi greșite. Cum și unele lucruri care par a fi greșite, se dovedesc în timp a fi bune.

Să știți că sunt și foarte mulți oameni politici așezați, echilibrați, oameni care sunt profesioniști în meseria lor, oameni care sunt respectați. Nu și-au dorit un brand în viața profesională. Au intrat în politică, au făcut niște lucruri și nu s-au lăudat, pentru că ei au considerat că alea sunt lucruri normale, datoria lor și că stau acolo și își fac datoria. Problema este că acești oameni nu sunt evidențiați și sunt evidențiați întotdeauna cei care fac scandal, dar care au rezultate profesionale, zice lumea, la același nivel ca ceilalți la care am făcut referire”, precizează Bourceanu.

Marii absenți de la „PNL 151 de ani - Modernizare cu rădăcini”

„Îmi spunea cineva în comentariile de la postare că o parte dintre lideri pe care i-am menționat nu mai sunt în partid. Da, dar la vremea respectivă au fost președinți a organizației și eu cred că e datoria noastră ca organizație să-i ținem aproape indiferent de opinia pe care o au ei.

Din punctul meu de vedere, cu cât au o opinie mai critică, dar care este susținută de argumente, cu atât mai bine pentru Partidul Național Liberal. În politică, recunoașterea poate veni cu siguranță de la colegii tăi, dar dimensiunea adversarului spune despre tine foarte multe lucruri. Dacă ești de caracter, dacă ești de bună credință, dacă ai coloană vertebrală, dacă ai capacitatea să duci la final un proiect”, spune Septimiu Bourceanu.

CITEȘTE ȘI: PNL 151 de ani, fără liderii de partid. Bourceanu: Ar fi trebuit să fie toți. Nu s-a întâmplat

Ce nu are curaj nimeni din PNL să spună public?

În final, fostul senator atinge unul dintre cele mai sensibile subiecte. El spune că tema a fost scăpată de sub control și transformată într-o zonă conflictuală. Totodată, susține că PNL ar trebui să își asume mai bine pozițiile despre religie și familie.

„Discuția despre parteneriatul civil. Nu are nimeni curaj să o discute în mod serios și să înțeleagă lumea că există oameni, de sexe diferite, care trăiesc împreună 10-12 ani și la un moment dat unul dintre ei face pasul spre altă lume, iar celălalt rămâne descoperit. Discuția despre parteneriatul civil a fost scăpată de sub control. Iar, aici, Partidul Național Liberal, fiind singurul partid de pe șirul politic cu componenta națională, ar trebui să-și asume o discuție foarte clară despre religie, despre familie, cum vede, care e viziunea lui despre viitorul României.

Nu e nimic nelalocul lui să vii să-ți exprimi punctul de vedere: `noi suntem creștini ortodocși, noi credem în familia tradițională, respectăm opțiunile fiecăruia, ne batem ca fiecare să-și exercite religia și să aibă libertatea de a-și exercita religia, dar noi suntem creștini ortodocși`. Sau, să spună altceva, dar să clarifice printr-un document asumat public. Știți ce înseamnă asta? Asta înseamnă un Congres în care să spună: `dom'le, noi credem că respectăm libertatea fiecărui om de a-și exercita și practica religia pe care o are, dar noi suntem creștini ortodocși, credem în valorile ortodoxe`. Cred că e un subiect fierbinte și atrage foarte mult hate în online pe care îl evită toată lumea”, a conchis Septimiu Bourceanu.