Fostul șef al diplomației românești, Emil Hurezeanu, a analizat cele mai recente mișcări de pe scena internațională. Deși președintele american Donald Trump pare că a început un „război al declarațiilor” cu partenerii europeni, în contextul presiunilor crescânde privind anexarea Groenlandei, tensiunile își pot scădea din intensitate zilele următoare, crede Hurezeanu.

El a pus această ipoteză pe seama abordării președintelui francez Emmanuel Macron și a președintei CE, Ursula von der Leyen, la Forumul Economic Mondial de la Davos, cei doi lideri europeni evitând să i se adreseze direct președintelui american și să-i răspundă amenințărilor.

„Și Macron și von der Leyen - e bine c-au procedat așa, pentru că deja ceea ce se întâmplă are de-a face mai mult cu iraționalul decât cu raționalul. Au coborât tonul, spre deosebire de ce anunțau înainte: măsuri de retorsiune de 95 de miliarde în dauna intereselor comerciale ale SUA în Europa. Macron, foarte calm, câteva declarații de principiu. (...) Și Ursula von der Leyen, care nici ea nu l-a pomenit pe Trump. N-au intrat în polemică cu el. Cred că au făcut foarte bine, pentru că, totuși, Davos este o scenă cu legități comerciale, economice și financiare. Acolo se învârt interesele comerciale ale planetei și ceea ce pare acum un seism puternic de natură politică, geopolitică s-ar putea regla sau înțelege - și poate și soluționa în logica afacerilor.

Chiar dacă se fac declarații care au atins demult punctul de non return (n.r. un punct fără întoarcere), dincolo de declarațiile lui Trump, se întâmplă lucruri care vin dintr-o poveste pe care noi n-o cunoaștem, n-o bănuiam, ne tulbură și ne întunecă mințile. Aproape că nu vedem cum am ajuns aici și cum mai ieșim de aici. Dar avem datoria de a găsi explicații și să găsim începutul de soluții. E posibil ca mâine, la Davos, unde ajunge și Trump și unde vorbește, multe dintre toxinele hiperbolice, care au fost aruncate, însămânțate-n dreapta și stânga, să intre într-un regim de calmare. Cred că e posibil”, a declarat marți, fostul ministru de Externe, Emil Hurezeanu, la Digi24.

Europa, la sfârșitul dependenței de SUA?

Totuși, Europa trebuie să iasă din paradigma ultimelor decenii: aceea dependenței față de SUA, mai sugerează acesta.

„E probabil cea mai inflamată scenă geopolitică din istoria ultimelor 100 de ani (...) Avem o problemă cu un personaj foarte interesant, foarte tulburător, impetuos. Dar în ADN-ul lui stă și posibilitatea de schimbare bruscă, abruptă. Au existat atâtea gesturi și impulsuri care au putut părea și pozitive, binevenite. (...) Haideți să nu ne mai amintim de ce a făcut bine America în sensul nostru, pentru noi, zeci de ani, și să fim revoltați că nu mai e la fel. Să admitem că lumea s-a schimbat. Să nu ne plângem de milă, să facem lucruri! Au fost 70 de ani de pace pentru noi, în Europa. Să vedem cum jucăm împreună cu aliații. Din alianțele noastre fac parte și SUA, și președintele Trump”, a mai declarat Emil Hurezeanu.

Hurezeanu: Europa nu e o amenințare pentru SUA. Pericolul mare, o putere răsăriteană

Hurezeanu a mai punctat că amenințările la adresa Statelor Unite nu vin din Europa, așa cum sugerează Trump printr-o republicare a unei postări pe rețeaua Truth Social, marți, 20 ianuarie, întrucât SUA și Europa s-au clădit reciproc în istoria recentă: „E de neînțeles cum poate veni pericolul din Europa - care este o creație a SUA. Așa cum America a fost o creație a europenilor. Americanii sunt 'europenii mai buni' care au fugit de Europa feudală, ca să facă o Europă mai bună - 'Farul democrației'. Au reușit! Crearea UE și NATO n-au fost năzbâtii neaoșe de pe Valea Rinului sau a Ronului, ci sugestii, la început, transformate în tehnici, tactici, strategii via Winston Churchill-Londra, care veneau dinspre America. Ea a creat aceste alianțe. America a creat noua lume și noua ordine economică, cu FMI, BM, noua ordine a securității mondiale. De toate astea s-a ocupat America. Se poate America - care nu e formată dintr-un singur cetățean, fie el și președintele SUA - să accepte o astfel de prăbușire în 24-48 de ore?! (...) Pericolul mare este al unei puteri răsăritene, care a încălcat, prima, după 1990, un tratat internațional, invadând Ucraina”, a mai afirmat Hurezeanu.