IMM România critică dur proiectul noii legi a salarizării: Probleme pentru administrație și piața muncii

Autor: Loredana Iriciuc

„Noua reformă a salarizării, în forma propusă, limitează semnificativ capacitatea autorităţilor publice de a adapta nivelul salarial la nevoile reale ale anumitor domenii strategice. Există sectoare esenţiale pentru dezvoltarea socio-economică a statului unde instituţiile publice au nevoie de specialişti bine pregătiţi, profesionişti cu experienţă şi competenţe comparabile cu cele existente în mediul privat.

În lipsa unei flexibilităţi salariale, administraţia publică va continua să întâmpine dificultăţi în atragerea şi păstrarea resursei umane performante, ceea ce afectează direct calitatea serviciilor publice şi capacitatea instituţională a statului”, se arată într-un comunicat de presă al organizaţiei.

CITEȘTE ȘI: Legea salarizării: Cosmin Dorobanțu (FSANP) anunță că dă Guvernul în judecată / Cerințele personalului din apărare și ordine publică

IMM România: dezechilibrul dintre stat și privat rămâne neschimbat

Confederația patronală consideră că reforma nu corectează diferențele dintre salariile din sectorul public și cele din mediul privat.

„Noua lege prevede că Ministerul Muncii, împreună cu Ministerul Finanţelor, vor stabili valoarea de referinţă în funcţie de constrângerile bugetare, nivelul deficitului şi prognozele economice. O astfel de abordare menţine salariile bugetare dependente aproape exclusiv de decizia executivă, fără a reflecta suficient realităţile pieţei muncii, nivelul de competitivitate necesar sau evoluţiile economice şi sociale.

În opinia IMM România, stabilirea valorii de referinţă ar trebui să se realizeze printr-un mecanism predictibil, transparent şi obiectiv, fundamentat pe indicatori statistici şi economici relevanţi. Totodată, considerăm necesar ca valoarea de referinţă să fie stabilită în urma unui proces real de consultare cu partenerii sociali, similar mecanismului utilizat în stabilirea salariului minim. În acest mod, politica salarială din sectorul public ar dobândi mai multă predictibilitate, credibilitate şi echilibru, evitând transformarea salariilor bugetare într-un instrument exclusiv aflat la discreţia Guvernului”, menţionează IMM România, potrivit Agerpres.

Salarii bugetare mai mari decât în privat. Estimări privind diferențele

Organizația susține că noua lege nu aduce o reducere reală a cheltuielilor publice și că veniturile bugetarilor nu vor scădea.

Potrivit sursei citate, din punct de vedere al reducerii cheltuielilor bugetare, noua lege a salarizării în sistemul public „nu schimbă radical situaţia în care ne aflăm azi, deoarece conform informaţiilor publice legate de acordul politic privind principiile noii legi, niciun salariu din sectorul bugetar nu va fi redus, prin urmare nu poate fi vorba despre o afectare a veniturilor”.

VEZI ȘI: Curtea de Apel Pitești denunță efectele legii salarizării unitare: La promovare, drepturile salariale vor scădea

IMM România: salariile din sectorul public vor rămâne peste cele din privat

„În aceste condiţii, IMM România consideră că media salariului din sectorul bugetar va rămâne în continuare mai mare decât media salariului din sectorul privat, cu aproximativ 2.000 de lei net”.

„Chiar dacă noii coeficienţi de referinţă propuşi sunt de la 1 la 8, faţă de 1-12, cât este în prezent, trebuie să ţinem cont de faptul că valoarea de referinţă la care se vor raporta va fi probabil salariul minim brut pe economie, de 4.325 din 1 iulie 2026, sau un interval în jurul acestei valori, faţă de valoarea de 2.500 lei, din prezent. Sectorul privat, confruntat cu reducerea veniturilor în condiţiile crizei economice actuale, intrarea în recesiune tehnică, rata inflaţiei de 10%, taxe şi impozite mărite, nu are în acest moment puterea de a susţine creşteri salariale”, se arată în punctul de vedere.

Reformă salarială și reformă administrativă. Cerințele mediului de afaceri

IMM România cere ca schimbările din salarizarea bugetară să fie însoțite de reforme în administrație.

Totodată, din perspectiva IMM România este de aşteptat ca reforma salarizării publice să fie dublată de reforma administraţiei, timp în care „antreprenorii nu pot suporta singuri deficitul bugetar, iar administraţia publică să rămână blocată în acelaşi mod de organizare”.

„Astfel, cum am mai arătat, în medie sunt 32 de servicii publice deconcentrate, ale ministerelor şi ale instituţiilor publice centrale, organizate la nivel de judeţ, cu menţiunea că în Bucureşti unele ministere au instituţii deconcentrate în fiecare sector, iar unele instituţii centrale au structuri regionale. Multe din aceste instituţii pot fi organizate la nivel regional, cu birouri judeţene fără personalitate juridică, pentru o mai bună utilizare a fondurilor bugetare şi reducerea costurilor de administrare”, sunt de părere reprezentanţii IMM-urilor.

CITEȘTE ȘI: Noua lege a salarizării: Pîslaru și-a calculat rapid plusul pe care îl va avea la salariu, dar "s-a blocat" la profesori. Diferențe uriașe sub sloganul de "echitate"

Consultări obligatorii cerute de IMM România

Organizația solicită implicarea mediului de afaceri în procesul de adoptare a legii.

În context, IMM România consideră necesar, în procesul de elaborare şi adoptare a noii legi a salarizării bugetare, să fie prevăzute consultări obligatorii şi cu organizaţiile patronale reprezentative, „având în vedere necesitatea evitării unor efecte negative semnificative asupra pieţei muncii din sectorul privat şi a prevenirii transferării costurilor generate de creşterile salariale către mediul de afaceri prin noi majorări de taxe şi contribuţii”.

Proiectul legii salarizării 2027. Coeficienți, grile și aplicare

Conform proiectului publicat de Ministerul Muncii, raportul dintre cel mai mic și cel mai mare salariu din sistemul bugetar va fi de 1 la 8, iar valoarea de referință pentru 2027 este stabilită la 4.100 de lei.

Documentul introduce o grilă cu 12 grade salariale, fiecare cu propriile intervale de coeficienți, de la gradul 1 până la gradul 12, cu valori cuprinse între 1 și 8.

Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor vor coordona evaluarea funcțiilor și actualizarea ierarhiilor salariale, iar valoarea de referință va fi stabilită anual prin hotărâre de guvern, în funcție de cadrul fiscal-bugetar.

Legea ar urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2027.