EXCLUSIV ”Toată Europa e în pericolul de a intra în stagflație”. Măsura imposibilă în România. Adrian Vasilescu (BNR) pentru DCNews: Nu o vom face, pierdem!

Autor: Tiberiu Vasile

Economia României intră într-o zonă de presiune tot mai greu de ignorat. Cele mai noi estimări ale Comisiei Europene conturează imaginea unei economii care încetinește abrupt, cu o creștere aproape inexistentă și cu inflația revenită pe un traseu ascendent, într-un moment în care multe state europene încearcă deja să iasă din turbulențele ultimilor ani.

După luni întregi în care autoritățile au mizat pe o revenire graduală a economiei, noua prognoză a executivului european schimbă radical tonul. Bruxelles-ul estimează acum pentru România o creștere economică de doar 0,1%, mult sub avansul de 1,1% anticipat în toamna anului trecut. În paralel, inflația este revizuită în sus până la finalul anului, semn că presiunile din economie rămân puternice și continuă să afecteze consumul, investițiile și puterea de cumpărare.

Semnalele de încetinire au început deja să apară în datele oficiale. În primul trimestru al anului, PIB-ul României a scăzut cu 0,2% față de trimestrul anterior și cu 1,7% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, alimentând temerile privind apropierea de o perioadă de stagnare economică. În acest context, Adrian Vasilescu, economist și consilier al guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, a explicat în exclusivitate pentru DC News cum trebuie interpretată prognoza Comisiei Europene, care sunt vulnerabilitățile reale ale economiei românești și ce măsuri ar trebui luate mai departe pentru a evita adâncirea blocajului economic.

"La nivelul Uniunii Europene, Comisia vorbește chiar de stagflație"

„Prognoza Comisiei Europene e făcută ținând cont de aspecte din toată Uniunea Europeană. La nivelul Uniunii Europene, Comisia vorbește chiar de stagflație în ceea ce privește criza economică. În privința inflației, lucrurile vin într-un anumit fel, potrivit unui comunicat Eurostat. Situația României s-a dus în noiembrie și decembrie la 8,6%, în ianuarie 8,5%, în februarie 8,3%, iar dintr-o dată, în martie, la 9%. În aprilie crește la 9,5%. Asta e România. Totuși, toate țările au trecut prin scăderi similare în lunile acelea, până în februarie. Din martie s-a întors inflația. Deci, a fost o dezinflație, iar în martie s-a întors inflația. S-a întors și la noi. Sigur, la noi s-a întors altfel. A trecut prin acel ciclu de 8,6% până la 8,3% și apoi a urcat brusc la 9% și 9,5%. Este cea mai mare din Uniunea Europeană. Are o singură cauză, să știți, și anume deficitul bugetar, care este, de asemenea, cel mai mare din Uniunea Europeană.

Cu cel mai mare deficit bugetar din UE nu poți să ai o altă curbă a inflației

La un deficit bugetar, cel mai mare din Uniune, nu poți să ai o altă curbă a inflației. Este o chestie firească. Curba inflației vine în consens cu acest mare deficit. Sigur că a mai scăzut un pic deficitul, dar tot cel mai mare a rămas. În ceea ce privește situația României, vedem dezinflația, dar hai să vedem parcursul complet. O luăm pe rând. Mergem în 2024, un an foarte interesant. Practic, toate țările din Uniunea Europeană au mers cu inflația în scădere, iar România a mers cel mai mult cu inflația în scădere. Asta, pe de o parte. Cei care au avut inflația în scădere încă au avut rezultate bune. În septembrie 2024, 15 țări din Uniunea Europeană, din 27, au fost sub limita strategică de țintire, care e 2%. Unii dintre noi au interpretat: „iată, 15 țări din UE au intrat iar în scădere”. Irlanda ajunsese la 0,0%, iar România avea atunci o poziție bună. Interpretările erau anapoda. Acel 3% era foarte bun în anul 2024. Asta a fost până în septembrie 2024. În octombrie, noiembrie și decembrie 2024 a venit un val inflaționist puternic, foarte puternic, care a măturat dintr-o dată un teritoriu foarte mare. A fost o curbă foarte mare care a plecat din Statele Unite ale Americii, a trecut prin Marea Britanie și a cuprins întreaga Uniune Europeană. România a fost și ea prinsă în acest șoc inflaționist. 

Mai 2025, un moment important pentru România

România, alături de Cehia și încă șase țări, au avut cele mai puține pagube produse de acel șoc. În câteva țări bune din Uniunea Europeană, șocul inflaționist s-a prelungit și în ianuarie și februarie 2025. România a încetat în ianuarie 2025 și a rămas așa: ianuarie, februarie, martie, aprilie, a continuat dezinflația, iar lucrurile s-au schimbat în mai. Ce a fost în mai 2025? A venit acea lună cu tensiunile politice și problema cu alegerile prezidențiale. De acolo, România a intrat într-un șoc inflaționist din mai, din cauza tensiunilor interne. În iunie era încă ecoul acelor tensiuni. În iulie a explodat prețul și a ținut șocul până în septembrie 2025. România a ieșit din el în octombrie. Apoi, ce a urmat? Octombrie, noiembrie, decembrie, ianuarie ’26 și februarie ’26 a urmat dezinflație. În martie 2026 s-a întors inflația iar, în mod puternic. Bulgaria a intrat în zona euro la începutul anului. Pe 1 ianuarie 2026 au avut prima zi în zona euro, cu o inflație de 2,3%. În februarie a coborât la 2,1%, iar în martie a explodat inflația și acolo. S-a dus de la 2,1% la 2,8% în martie. Deci, vedeți o creștere lunară.

"Ce se întâmplă cu România trebuie privit într-o cheie internațională" - care sunt soluțiile

Ce se întâmplă cu România trebuie privit într-o cheie internațională. Toate țările din Uniunea Europeană au intrat în șocul acesta. A fost în tandem cu alte țări, doar că România are probleme mari cu deficitul bugetar, deficitul balanței comerciale și așa mai departe. România a scăpat, în primă fază, de valul inflaționist, dar nu l-a mai putut evita. Din 2025, deficitul a început să scadă în raport cu 2024, iar în 2026, pe trimestrul 1, a fost o altă scădere. A început treptat. Acum, în 2026, lupta este să scăpăm de stagnare. Nu au prea mare însemnătate, pentru mine, prognozele. Prognozele nu s-au adeverit nicăieri. Important este ce facem aici ca să depășim deficitul din trimestrul 1, să avem trei trimestre bune. Toată Europa e în pericolul de a intra în stagflație. Informațiile de ieri și de azi, venite din Uniune, mizează pe stagflație. De obicei, în fața unor asemenea evenimente, una dintre soluții este să scazi impozitele. Nu se pune problema la noi. Noi avem de făcut consolidare fiscală. Dacă nu facem consolidare fiscală, suntem în pericol să pierdem sume imense din fondurile europene. Nu vom mai putea să le accesăm pentru că nu am făcut consolidarea fiscală până la capăt. Așa că nu se pune problema. Alternativa este una singură: productivitatea. Suntem în stare să o facem, câștigăm. Nu o vom face, pierdem”, a explicat Adrian Vasilescu, economist și consilier al guvernatorului BNR, Mugur Isărescu.

CITEȘTE ȘI: Prognoza economică a României. Comisia Europeană a redus puternic estimările: Suntem aproape în stagnare completă