Ce îi lipsește Bucureștiului pentru a deveni un oraș turistic competitiv în Europa

Autor: Gabriela Ungureanu

Bucureştiul are toate ingredientele pentru a deveni un oraş cu identitate puternică în Europa, iar dezvoltarea urbană nu înseamnă doar administraţie, ci înseamnă viziune, colaborare şi capacitatea de a transforma potenţialul în performanţă, a declarat, miercuri, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB), Iuliu Stocklosa, la cea de a VIII-a ediţie a conferinţei FOCUS Bucureşti.

„Bucureştiul are toate ingredientele pentru a deveni un oraş cu identitate puternică în Europa. Acesta este, de fapt, mesajul ediţiei din acest an a FOCUS Bucureşti: dezvoltarea urbană nu înseamnă doar administraţie. Înseamnă viziune, colaborare şi capacitatea de a transforma potenţialul în performanţă”, a spus Stocklosa, în deschiderea evenimentului organizat de CCIB.

Turismul din București, în schimbare

Potrivit acestuia, Capitala nu mai este doar o destinaţie pentru turismul de afaceri.

„În ultimii ani, Capitala s-a impus tot mai mult şi pe segmentul turismului cultural şi de city break. Tot mai mulţi turişti vin în Bucureşti pentru experienţa urbană în ansamblu: arhitectură, gastronomie, evenimente, patrimoniu şi viaţă culturală. În 2025, Capitala a înregistrat aproximativ două milioane de sosiri în structurile de cazare şi peste patru milioane de înnoptări. Anul trecut, Bucureştiul a fost pe locul al doilea la nivel naţional ca număr de turişti cazaţi, după Constanţa, depăşind destinaţii tradiţionale precum Braşovul”, a subliniat preşedintele CCIB.

El consideră, însă, că Bucureşti este încă sub nivelul de vizibilitate al altor oraşe europene, „nu pentru că ar avea mai puţine resurse, ci pentru că nu există suficientă coerenţă în promovare şi dezvoltare”. Aceasta în condiţiile în care oraşele europene care domină topurile de profil, cum ar fi Parisul, Londra, Madrid, Roma, Amsterdam, Istanbul investesc constant, au strategie, au brand de oraş, organizează evenimente asociate oraşului şi îşi valorifică patrimoniul.

„Din perspectiva CCIB, dezvoltarea turismului urban nu înseamnă doar imagine, ci dezvoltare economică. Mai mulţi turişti înseamnă consum mai mare, investiţii, locuri de muncă, dezvoltarea IMM-urilor locale. Un turist care petrece trei zile în Bucureşti nu are doar cheltuieli hoteliere, ci şi cu: masa, transport, cultură, retail, servicii şi, foarte important, dacă-i place ce găseşte aici, 'duce vorba mai departe' şi creează vizibilitate internaţională pentru oraş. Experienţa turistică începe din momentul în care cobori din avion, tren, autocar sau de pe un vas de croazieră. Turistul nu îşi aminteşte doar ce a vizitat. Îşi aminteşte cât de uşor s-a deplasat, cât de bine s-a orientat, cât de accesibil şi prietenos i s-a părut oraşul, cât de bine a fost tratat”, a menţionat Stocklosa.

Din acest motiv, infrastructura turistică trebuie inclusă în marile planuri de dezvoltare urbană şi nu tratată marginal, pentru că turismul de bună calitate în Capitală înseamnă experienţă urbană completă.

Cum ar putea fi valorificat Bucureștiul

În opinia preşedintelui CCIB, este nevoie de operaţionalizarea unor trasee turistice tematice bine promovate, cum ar fi: Bucureştiul interbelic, patrimoniul Art Deco, de o mai bună valorificare a zonei Dâmboviţei şi de o mai bună integrare a calendarului de evenimente cu oferta turistică a oraşului.

Vorbind de clădirile degradate şi necesitatea reabilitării acestora, Stocklosa a spus că potenţialii investitori se lovesc de blocaje administrative şi de lipsa stimulentelor reale pentru restaurare şi că este nevoie de un proiect integrat de punere în valoare a clădirilor de patrimoniu, derulat în parteneriat public-privat, după modele ce şi-au dovedit viabilitatea în alte capitale europene.

„FOCUS Bucureşti pleacă de la o idee foarte simplă: un oraş mai atractiv pentru turişti devine un oraş mai atractiv pentru investiţii, pentru business şi pentru locuitori. De ce ar avea nevoie Bucureştiul? În primul rând, de modernizarea infrastructurii, concomitent cu implementarea unui sistem coerent de management al traficului. O altă direcţie o constituie trecerea administraţiei publice locale de la digitalizare punctuală la transformare digitală sistemică. Cele mai urgente nevoi de digitalizare în administraţia Capitalei vizează: eficienţa serviciilor publice, transparenţa şi interoperabilitatea bazelor de date”, a afirmat Stocklosa.

Colaborare necesară între administrație și mediul privat

Conform acestuia, este nevoie de stimulente pentru atragerea de noi investitori şi de încurajarea dezvoltării industriilor creative şi a celor generatoare de valoare adăugată mare.

„Niciun mare oraş european nu s-a dezvoltat fără colaborare reală între administraţie şi mediul privat. Administraţia are nevoie de expertiză, investiţii şi viziune economică. Mediul privat are nevoie de predictibilitate, infrastructură şi parteneri instituţionali funcţionali. Iar Bucureştiul are nevoie, poate mai mult decât oricând, de coerenţă, continuitate şi curaj administrativ”, a mai declarat preşedintele CCIB.

Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti organizează, miercuri, cea de-a opta ediţie a conferinţei FOCUS Bucureşti, un eveniment anual de dezbatere şi soluţii dedicat dezvoltării Capitalei.

Ediţia din 2026, cu tema „De la potenţial la performanţă: Turism, Infrastructură şi Patrimoniu Istoric în Capitală”, pune în centru turismul urban, în conexiune directă cu patrimoniul istoric şi infrastructura destinată vizitatorilor şi urmăreşte trecerea de la analiză la soluţii concrete.

Conferinţa reuneşte reprezentanţi ai administraţiei publice centrale şi locale, ai mediului de afaceri şi ai organizaţiilor profesionale din turism, cultură, ospitalitate şi infrastructură, alături de antreprenori şi experţi interesaţi de dezvoltarea Bucureştiului.

Printre vorbitorii confirmaţi se numără Stelian Bujduveanu, viceprimar al Capitalei, Diana-Ştefana Baciuna, secretar de stat în Ministerul Culturii, Oana Zaharia, manager interimar la Institutul Naţional al Patrimoniului, Emil Ivănescu, preşedinte OAR - Filiala Bucureşti, Alin Grigore, director general la Direcţia Generală Turism din MEDAT, Andrei Dinculescu Bighea, director general S.T.B. SA, Simona Constantinescu, preşedinte FIHR, şi Cristian Bărhălescu, preşedinte ANAT, notează Agerpres.