Cât valorează vânătoarea în Europa și de ce România rămâne în urmă - analiza lui Adrian Năstase

Autor: Tiberiu Vasile

În România, dezbaterea despre modul în care sunt valorificate resursele naturale reapare constant, indiferent de guvern sau perioadă. De la păduri și faună sălbatică, până la industrii conexe precum vânătoarea sau turismul cinegetic, discuția rămâne aceeași: cât pierdem, cât câștigăm și cum se poziționează alte state europene în raport cu noi.

În multe țări din Uniunea Europeană, aceste sectoare sunt tratate ca părți integrate ale economiei rurale, cu impact direct în bugete locale, turism și conservare. În România însă, imaginea este mult mai fragmentată, iar potențialul economic este adesea pus în balanță cu restricții, controverse și decizii politice care generează interpretări divergente.

Pornind de la această realitate, fostul premier al României Adrian Năstase propune o comparație directă între modelul românesc și cel al altor state europene, încercând să surprindă diferențele de abordare și consecințele lor economice și administrative. Analiza deschide astfel o întrebare esențială: este România un caz de subutilizare a propriilor resurse sau rezultatul unei alegeri de model de dezvoltare diferit față de restul Europei?

Explicațiile lui Adrian Năstase

"Mai jos este o listă comparativă cu estimările disponibile privind impactul economic anual al vânătorii în unele state ale Uniunii Europene. Datele provin în principal din studiile realizate pentru FACE – European Federation for Hunting and Conservation și din rapoarte naționale. Valorile includ cheltuieli ale vânătorilor, turism cinegetic, administrarea fondurilor de vânătoare, trofee, arme și servicii conexe.  În listă se regăsesc state, număr estimat de vânători,  Venituri / impact economic anual estimat și observații (în aceată ordine).

• Germania ~390.000 ~1,6 miliarde € cea mai mare piață economică cinegetică din UE
• Franța ~1.000.000 >2 miliarde € (estimări indirecte) cea mai mare comunitate de vânători din UE
• Spania ~850.000 ~6,5 miliarde € foarte puternic turismul cinegetic
• Austria ~130.000 ~475 milioane € venit ridicat per vânător
• Italia ~600.000 ~1 miliard € important sector comercial și turistic
• Polonia ~120.000 sute de milioane € export de trofee și vânătoare organizată
• România ~60.000–70.000 estimări neoficiale: 150–300 milioane € accent pe vânătoarea de trofee și fonduri forestiere
• Ungaria ~70.000 ~200–300 milioane € foarte activ turismul de vânătoare
• Cehia ~100.000 ~300 milioane € model tradițional bine organizat
• Suedia ~300.000 ~1 miliard € rol important în gestionarea faunei

Observații importante

Pentru România, sumele vizează, în principal, venituri din exploatarea lemnului, nu din vânătoare!

Nu există o metodologie unică în UE; unele state raportează doar veniturile directe, altele includ întregul lanț economic.

Spania și Franța obțin venituri mari datorită turismului cinegetic internațional.
România are venituri relativ mici raportate oficial, dar un potențial ridicat datorită biodiversității și vânătorii de urs, cerb și mistreț.

Studiile europene estimează că economia vânătorii și tirului sportiv contribuie cu zeci până la peste 100 miliarde € anual în economia europeană extinsă.

Situația vânătorii în România este aparte în Uniunea Europeană, deoarece țara are una dintre cele mai mari biodiversități cinegetice din Europa și una dintre cele mai mari populații de urs brun, lup și râs din UE. Economia vânătorii combină administrarea fondurilor cinegetice, turismul de trofee, valorificarea cărnii de vânat și serviciile asociate.

Dimensiunea sectorului cinegetic românesc

România are:

aproximativ 2.150 de fonduri cinegetice;
circa 60.000–70.000 de vânători activi;
una dintre cele mai mari suprafețe forestiere din Europa Centrală;
o piață importantă pentru vânătoarea de trofee.

Administratorii principali sunt:

Romsilva
AGVPS (Asociația Generală a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi)
asociații private și ocoale silvice.

Venituri directe

Potrivit datelor oficiale publicate în 2025, veniturile Romsilva din activități cinegetice și produse asociate au depășit:

4,69 milioane lei din activități de vânătoare (deci mai puțin de 1 milion de euro!!!);
1,33 milioane lei din carne de vânat;
2,14 milioane lei din vânzarea de fazani vii.

Romsilva administrează:

212 fonduri cinegetice;
crescătorii de fazani;
păstrăvării și infrastructură forestieră.

Turismul cinegetic

Vânătoarea de trofee aduce venituri ridicate deoarece pachetele pentru turiști străini pot include:

taxe de trofeu;
ghidaj;
cazare;
transport;
taxe de evaluare CIC;
procesarea trofeelor.

Pentru urs, înaintea restricțiilor recente, un singur trofeu putea genera câteva mii până la zeci de mii de euro în funcție de dimensiunea exemplarului și pachetul turistic.

Deși România are resurse cinegetice importante, studiile arată că aportul economic direct al vânătorii în economia forestieră rămâne relativ redus. Un studiu academic privind contribuția produselor cinegetice în silvicultura românească concluziona că veniturile provenite din carne de vânat, trofee și animale vii reprezentau o parte mică din cifra totală de afaceri forestieră.
Problemele identificate: infrastructură turistică insuficient dezvoltată; promovare internațională limitată; braconaj; conflicte privind carnivorele mari; legislație instabilă; dependența de exploatarea lemnului în detrimentul activităților recreative.

Ursul brun și controversele

România deține aproximativ jumătate din populația de urs brun a Europei (fără Rusia).

Vânătoarea de urs a fost însă restricționată sever după 2016.

România ar putea crește semnificativ veniturile dacă ar dezvolta:

safari fotografice; ecoturism; procesarea premium a cărnii de vânat; branduri gastronomice locale; turism rural asociat vânătorii.

Comparativ cu: Spania, Austria, Ungaria, România monetizează încă modest patrimoniul cinegetic.

Chiar și în comparație cu Bulgaria care are un sistem bine organizat de ferme cinegetice de stat; tradiție puternică în turismul de trofee; promovare activă către vânători străini; venituri importante din vânătoare organizată.

Potrivit Ministerului Agriculturii bulgar:

în 2025 au participat peste 4.400 de vânători bulgari și străini la programe organizate de vânătoare;
veniturile generate au fost de aproximativ 3,8 milioane euro.

Bulgaria dezvoltă turismul cinegetic de peste două decenii:

• în 2011 veniturile oficiale din vânătoare organizată erau deja aproximativ 2,8 milioane euro;
• acestea au crescut constant datorită turiștilor străini și fermelor cinegetice de stat.
• vânătorii străini sunt turiști cu venituri ridicate;
• cheltuielile includ cazare premium, transport, trofee și servicii specializate;
• impactul economic depășește taxele directe de vânătoare.

Bulgaria a reușit să:

• creeze ferme cinegetice orientate spre export turistic;
• dezvolte pachete integrate;
• mențină o relație mai apropiată între stat și operatorii de turism cinegetic;
• promoveze activ trofeele bulgare în Europa Occidentală.

CONCLUZIILE MELE:

În domeniul vânătorii, comparativ cu alte state din UE, România „reușește”, prin decizii politice și normative, să reducă la minim rezultatele economice ale vânătorii (în condițiile păstrării unui echilibru cinegetic) și, în schimb, să finanțeze cu sume mari zeci de ONG-uri care îi impun să piardă zeci de milioane de euro dintr-o resursă regenerabilă pe care românii (spre deosebire de cei care ne dau sfaturi) au știut întotdeauna să o păstreze.

Așa încât, dragi români, vreți la conducere oameni politici care să blocheze finalizarea hidrocentralelor, blocarea unor activități cinegetice prezente în celelalte state europene, votați-i în continuare. Aveți însă grijă că s-ar putea să vă ceară, la un moment dat, să protejați și lăcustele!

PS: Oare statele capitaliste din Europa occidentală nu au și ele niște organizații de tip „patru piciorușe”, „agentul verde”? Vedeți cât de eficient protejează ele urșii în țările în care urșii au dispărut aproape total? Încercați să le spuneți fermierilor din Franța sau Austria că vreți să le aduceți niște ursulți în preajmă să le faceți natura mai frumoasă.

Încă o concluzie: Numărul de ONG-uri de mediu este proporțional cu numărul de papagali din fiecare țară", a explicat Adrian Năstase pe blogul său.

CITEȘTE ȘI: Adrian Năstase face lista pentru Ilie Bolojan. Cu ce trebuie să se compare Guvernul Bolojan, de fapt