OMS se reunește la Geneva: Hantavirusul și Ebola, pe agenda Adunării generale

Autor: Iulia Horovei

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) îşi deschide luni, 18 mai, Adunarea generală anuală, având în program cu un tratat privind pandemiile şi retragerea Statelor Unite ale Americii şi Argentinei, în contextul în care lumea urmăreşte focarele de hantavirus şi de Ebola, transmite AFP, citat de Agerpres.

Recenta reapariţie a hantavirusului şi a Ebola, care nu figurau pe ordinea de zi, ar urma să fie abordată în cadrul discuţiilor acestei a 79-a Adunări Generale, care se desfăşoară până sâmbătă la Geneva.

Îngrijorări globale

Va fi în special „interesant de văzut” modul în care hantavirusul „va fi folosit mai ales de OMS pentru a exercita presiune” asupra statelor care doresc să părăsească organizaţia, pentru ca acestea să rămână, a declarat recent pentru AFP un diplomat, sub anonimat.

Adunarea Mondială a Sănătăţii (AMS) are loc după un an dificil pentru OMS, slăbită de decizia preşedintelui american Donald Trump de a retrage SUA din organizaţie şi de reducerea contribuţiilor internaţionale, care au obligat-o să facă reduceri de buget şi de personal.

„Situaţia s-a stabilizat şi mergem mai departe”, declara la sfârşitul lunii aprilie directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus.

„Situaţia se menţine fragilă, dar au reuşit să mobilizeze cea mai mare parte a fondurilor” necesare pentru următorii doi ani, a subliniat pentru AFP Surie Moon, codirectoare a Centrului pentru Sănătate Globală din cadrul Institutului Universitar de Studii Internaţionale din Geneva.

Potrivit spuselor ei, criza asociată hantavirusului ilustrează clar „motivul pentru care lumea are nevoie de o OMS eficientă, demnă de încredere, imparţială şi dotată cu o finanţare sigură”.

Cu toate acestea, persistă unele divergenţe, în special pe teme geopolitice şi sociale, care alimentează polarizarea. Aceste divergenţe au blocat, la începutul lunii mai, un capitol cheie al tratatului privind pandemiile, cu privire la care negocierile ar putea fi prelungite cu un an în această săptămână.

În ianuarie, nicio decizie nu a fost luată de consiliul executiv al OMS cu privire la cererea de retragere a SUA, care nu sunt la zi cu achitarea contribuţiilor obligatorii către organizaţie, o condiţie indispensabilă pentru retragere.

„Se poate presupune că nici în această săptămână nu va fi luată nicio decizie cu privire la Statele Unite”, conform unei alte surse diplomatice citată de AFP.

Potrivit mai multor observatori, atragerea unei atenţii sporite asupra acestui subiect nu ar servi intereselor nimănui. Prin urmare, nu este prevăzută nicio rezoluţie care să decidă soarta Statelor Unite, care consideră că au părăsit OMS în luna ianuarie a acestui an.

Statele membre vor trebui însă să se pronunţe asupra cererii de retragere a Argentinei, deoarece această ţară, susţinută de Israel, a depus o rezoluţie.

Tensiuni la reuniunea Adunării generale

Această Adunare generală se desfăşoară în contextul în care procesul de alegere a viitorului şef al OMS, demarat în aprilie, este în curs de desfăşurare. Niciun candidat nu şi-a anunţat deocamdată candidatura, însă unele anunţuri este posibil să apară săptămâna aceasta, înainte de expirarea perioadei de depunere a candidaturilor, la 24 septembrie.

În plus, se preconizează că mai multe rezoluţii sensibile, în special cu privire la Ucraina, teritoriile palestiniene şi Iranul, vor stârni dezbateri aprinse.

Alegerea noilor membri ai Consiliului Executiv al OMS ar putea, de asemenea, să dea naştere unei posibile confruntări între Regatul Unit şi Rusia.

Reforma „arhitecturii sănătăţii globale”, un sector extrem de fragmentat, cu o multitudine de organizaţii care nu colaborează întotdeauna, se va afla, de asemenea, în centrul discuţiilor adunării generale, la care statele membre vor trebui să se pronunţe asupra instituirii unui proces formal în acest sens.

„Printre aspectele care trebuie analizate se numără repartizarea responsabilităţilor între nivelurile mondiale, regionale şi naţionale”, pentru a evita „suprapunerile”, a explicat pentru AFP Helen Clark, care coprezidează grupul de experţi independenţi pentru pregătirea şi răspunsul la pandemii.

„Această criză pe care o traversăm în prezent, odată cu plecarea unor actori importanţi, permite, de asemenea, unei organizaţii precum OMS să-şi reevalueze strategia împreună cu membrii săi”, a declarat ministrul canadian al Sănătăţii, Marjorie Michel, într-un interviu acordat AFP.

„Trebuie neapărat să adoptăm noi moduri de a acţiona, noi moduri de a gândi, noi moduri de a ne organiza şi să profităm de pe urma expertizei fiecăruia”, a continuat ea.

Este vorba, de asemenea, de a evita ca anumite subiecte considerate controversate, în special de la revenirea lui Donald Trump, să fie sacrificate într-un context de reducere a ajutorului internaţional. Obiectivul, în acest context, este „de a asigura o mai bună coordonare a actorilor din domeniul sanitar, astfel încât să nu existe activităţi sau populaţii neglijate”, a subliniat o altă sursă diplomatică.

În cadrul procesului său de stabilire a priorităţilor, OMS deja a „redus unele dintre activităţile sale, în special în domeniul sănătăţii sexuale şi reproductive”, a declarat pentru AFP Thiru Balasubramaniam de la ONG-ul american Knowledge Ecology International (KEI).

Citește și: Încă un pasager de pe nava de croazieră MV Hondius, testat „prezumtiv pozitiv” la hantavirus în Canada