Traiectoria inflației era în mare măsură descendentă în primele două luni, dar s-a inversat în martie, din cauza conflictului din Orientul Mijlociu.
Creșterea abruptă a prețului la țiței a avut un efect invers.
Se vorbește în toată Europa de inflația Ormuz, care a generat șoc amplu la nivelul pieței de petrol și gaze naturale, cu efecte pe piețele de îngrășăminte, produse chimice, materii prime agricole, aluminiu.
A crescut foarte mult prețul îngrășămintelor.
Inflația de bază, pe care putem să o controlăm noi, a decelerat din cauza reducerii cererii de consum și din cauza scăderii costului cu forța de muncă.
Așteptările privind evoluția economiei nu sunt optimiste, dar nici dezastruos pesimiste, sunt realiste.
Volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănunțul este social dureros, dar acționează în sensul temperării inflației.
Deviația PIB-ului este „puternic negativă”, o restrângere a activității economice. Partea bună e că ne ajută la inflație, temperează cererea.
Avem o traiectorie pozitivă, crescătoare a investițiilor în ultimele trimestre din 2025, sperăm să o vedem și în 2026.
Criza politică nu ajută economia. Evoluția viitoare va depinde sporit de finanțarea din surse externe, care are nevoie de continuitate politică.
Varianta să facem corecție fiscală și în același timp să sporim veniturile, consumul, nu funcționează. Sunt măsuri care sunt conflictuale.
Venim cu vești relativ bune. Sunt datele economice: scăderea deficitului comercial. Nu e o scădere impresionantă, dar e relativ bună. Avem scăderea deficitului comercial, îndeosebi în semestrul 2 din 2025, pe fondul anului agricol favorabil și a temperării cererii de consum.
Sperăm să avem un an gricol bun. Până acum arată bine.
Nu am ținut cursul artificial, se vede din rezerva de valută.
Ne permitem o flexibilitate mai mare a cursului, dar depinde de stabilitatea politică, să avem cât mai repede un guvern și continuare corecției fiscale. De multe ori nu doar faptele strică, ci și vorbele. Vorbele spuse aiurea sau în momente nepotrivite... uitați și evoluția cursului.
La prognoză avem două lucruri pe care trebuie să le spunem. La creștere economică avem la nivelul UE o creștere semnificativ mai mică, iar în ceea ce privește inflația - inflație mai mare. Și în SUA a apărut cifra de inflație - 3,8.
La noi avem ușoare presiuni inflaționiste. Va crește inflația până prin iulie, probabil pe la 11% pentru ca apoi, în septembrie, să avem o inflație de 6%, iar la sfârșitul anului spre 5,5%. Depinde de conflictul din Orientul Mijlociu și ca noi să avem un guvern. Dar s-ar putea ca prin toamnă să nu mai fim campioni la inflație.
Cocoșa despre care vorbea, va dispărea în vară.

Știrea inițială:

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, susține, marţi, o conferinţă de presă, pentru prezentarea Raportului trimestrial asupra inflaţiei.

Rata anuală a inflaţiei va consemna un amplu salt în trimestrul III din 2025, sub impactul tranzitoriu al expirării schemei de plafonare a preţului la energia electrică şi al majorării cotelor de TVA şi accizelor, de la 1 august, iar în următoarele trei trimestre se va reduce relativ lent şi pe o traiectorie fluctuantă, considerabil mai ridicată decât cea din proiecţia precedentă, a transmis BNR.

VEZI ȘI: Leonardo Badea, prim-viceguvernatorul BNR, explică mecanismul care poate proteja România de o nouă criză financiară și apropia țara de zona euro

În şedinţa de vineri, Consiliul de administraţie al BNR a analizat şi aprobat Raportul asupra inflaţiei, ediţia mai 2026, document ce încorporează cele mai recente date şi informaţii disponibile, amintește Agerpres.

Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în creştere, la 3,9%, de la 3,7% anterior, prognoza de inflaţie pentru finalul anului 2026, anticipând că aceasta va ajunge la 2,7% la sfârşitul lui 2027, potrivit datelor prezentate în luna februarie de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

DC NEWS va prezenta principalele declarații făcute de Mugur Isărescu, începând cu ora 11:00, în cadrul acestui articol.

Google News icon Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News