Președintele Nicușor Dan, mesaj către ambasadori. FOTO Omul din primul rând, de lângă Oana Țoiu: de ce este important

Autor: Roxana Neagu

Astăzi, de la ora 13:00, are loc, la Palatul Cotroceni, întâlnirea anuală a președintelui țării, Nicușor Dan, cu șefii misiunilor diplomatice acreditați în România. 

Un aspect aparte, de remarcat în contextul intern al României, este prezența din primul rând, de lângă ministrul de Externe, Oana Țoiu. 

Este vorba despre diplomatul Marius Lazurcă. Diplomat de carieră, el a fost rechemat în țară în septembrie 2025 din funcția de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Statele Unite Mexicane, Nicaragua, El Salvador, Costa Rica, Guatemala, Honduras și Belize, poziție ocupată din martie 2021. 

În prezent, este consilier prezidențial pentru securitate națională, funcție ocupată în perioada interimatului lui Ilie Bolojan la Palatul Cotroceni de către Cristian Diaconescu. 

Marius Lazurcă a fost și ambasador pe lângă Sfântul Scaun și în Malta (2006-2010), Republica Moldova (2010-2016) și Ungaria (2016-2020).

În contextul în care, în opinia publică, este greu de crezut că președintele a rechemat în țară un ambasador ca să-l numească consilier prezidențial, președintele Nicușor Dan a lămurit aspectul într-un interviu din 2025, în care a spus că îl cunoaște pe Marius Lazurcă de 30 de ani și că l-a rechemat în țară pentru a-i oferi o poziție centrală la București. Numele lui Marius Lazurcă este unul care a rezistat printre cele vehiculate ca fiind propuse de către președintele țării pentru funcția de director al Serviciului de Informații Externe (SIE). Negocierile pentru directorii SRI și SIE sunt în curs. 

Citește și: Numire șefi SRI, SIE și Parchete. Traian Băsescu: Nicușor Dan nu are de ce să accepte o târguială. Nu e de negociat 

Cine este Marius Lazurcă, conform Administrației Prezidențiale

”Diplomat de carieră, Marius-Gabriel Lazurca are o experiență relevantă în misiuni bilaterale și în structuri multilaterale. A îndeplinit succesiv mandate de Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al României în Statele Unite Mexicane, acreditat și în țările din America Centrală - Republica Nicaragua, Republica Guatemala, Republica Honduras, Republica El Salvador, Republica Costa Rica (2021-2025). A fost Ambasador al României în Ungaria (2016–2020), context în care a exercitat și funcția de Reprezentant Permanent al României la Comisia Dunării (2016–2020). Între 2010 și 2016, a fost Ambasador al României în Republica Moldova, iar în perioada 2006-2010 a îndeplinit funcția de Ambasador al României la Sfântul Scaun și Ordinul Suveran Militar de Malta.

Lazurca este licențiat în studii umaniste (la Facultatea de Limbi Romanice a Universității de Vest din Timișoara, secția franceză-română, 1995, și la Universitatea Sorbona Paris IV, secția literatură comparată, 1994). Este, de asemenea, absolvent al studiilor de masterat și doctorat în istorie-antropologie al Universității Sorbona din Paris (1995 și 2003).

În parcursul de formare, a urmat modulul ,,Generals, Flag Officers and Ambassadors Course” al Colegiului de Apărare al NATO din Roma (2008), cu accent pe procesul de reformă al NATO.

Marius-Gabriel Lazurca este alumnus al École Normale Supérieure din Paris și al New Europe College din București.

Începând din 1996, se manifestă printr-o activitate publicistică relevantă, ca autor de volume, articole științifice, traduceri și eseuri, publicate în română, franceză, engleză, spaniolă și italiană.

A fost distins cu Marea Cruce a Ordinului Pius IX, Marea Cruce a Ordinului „Pro merito Melitensi” și i-a fost acordat Ordinul de Onoare al Republicii Moldova.

Vorbește fluent franceza, engleza, spaniola, italiana și a studiat limba maghiară.

Este căsătorit cu Mirela Lazurca, medic, și au împreună șase copii”. 

Mesajul complet al președintelui către ambasadori: 

Domnule decan al Corpului Diplomatic,

Doamnă ministru,

Doamnelor și domnilor consilieri prezidențiali și de stat,

Doamnelor și domnilor șefi de misiuni diplomatice acreditați în România,

În primul rând, bine ați venit la Palatul Cotroceni! Mă bucur să ne întâlnim cu această ocazie.

E o ocazie pentru a vedea lucrurile importante ale anului trecut și, mai ales, să vedem care sunt prioritățile pentru anul care a început. Viziunea comună pentru realizarea căreia vă invit să ne unim forțele este cea a unei lumi mai sigure, mai juste și mai prospere. Anul care a început se anunță unul cu multe provocări, astfel că, pentru a contribui eficient la obiectivul de pace și cooperare, politica noastră externă va trebui să fie și dinamică, și creativă.

Dar, înainte de a vorbi de prioritățile specifice politicii externe, permiteți-mi să vă prezint o analiză succintă a situației României în plan intern.

Anul 2025 e anul în care țara noastră a încheiat, așa cum s-a menționat, un ciclu electoral prelungit, care n-a fost lipsit de dificultăți, în care am avut de înfruntat un război hibrid. Totuși, democrația românească a reușit să facă față acestui test de maturitate, aplicând legea și asigurând funcționarea instituțiilor democratice. Suntem la începutul unui proces profund de reconciliere națională în cadrul societății și de reconsolidare a echilibrului dintre puterile statului.

Întărirea statului de drept și lupta anticorupție sunt priorități ale acestui mandat, incluse, după cum știți, în noua Strategie Națională de Apărare a Țării, pentru că doar un sistem judiciar independent și eficient, și împreună cu o administrație onestă și profesionistă vor putea să îmbunătățească funcționarea instituțiilor statului și, mai ales, să ducă la recăpătarea încrederii cetățenilor în instituțiile statului. Iar un mediu politic mai bun va oferi predictibilitate inclusiv partenerilor noștri externi, stimulând cooperarea politică, comerțul internațional și investițiile.

Imperativele anului 2025, în special după ultimul rând de alegeri, au fost asigurarea unei stabilități politice și guvernamentale și nevoia urgentă de redresare financiară. Au fost niște măsuri dureroase, care a fost obligatoriu a fi luate într-un termen extrem de scurt, iar aceste măsuri la nivel macroeconomic au dat rezultatele așteptate. România a reușit să încheie anul 2025 cu o reducere consistentă a deficitului și cu o ușoară creștere economică.

Reformele administrative și fiscale demarate anul trecut vor consolida statul și acest efort conjugat - cetățeni, sector privat, instituții publice - trebuie valorificat prin politici publice care să facă posibilă relansarea economică, deci acesta este unul din obiectivele pentru 2026 și 2027.

Știți la fel de bine ca și mine că doar o situație internă solidă, predictibilă și coerentă poate genera instrumente diplomatice eficiente, Iar acest adevăr este cu atât mai relevant în contextul de azi. Mediul internațional e marcat de crize cronice sau spontane, este marcat de reînvierea logicii sferelor de influență și a competiției dintre marile puteri, și, așa cum s-a menționat, normele internaționale au devenit deseori relativizate și organismele multilaterale și-au pierdut, cel puțin în parte, din forță. Scena globală este marcată de crize multiple și suprapuse, și reclamă, așa cum am spus, dinamism și flexibilitate.

Am solicitat, în calitate de Președinte, diplomaților noștri să aibă capacitatea să se adapteze acestor realități, să anticipeze realitățile viitoare şi să reacționeze prompt față de acestea. 

Totuși, în acest nou cadru de acțiune diplomatică, România își va păstra reperele fundamentale. Țara noastră va rămâne loială promisiunilor şi angajamentelor sale de politică externă şi de securitate, şi, în egală măsură, își va urmări cu tenacitate interesele naționale, așa cum cetățenii noștri ne-o cer.

Aceasta este esența conceptului de independență solidară pe care l-am introdus în noua Strategie de Apărare. Suntem convinși că doar o Românie puternică și autonomă poate da valoare adăugată alianțelor, parteneriatelor și relațiilor de cooperare în care e angajată. O Românie puternică e un aliat, un partener și un interlocutor mai bun pentru țările pe care dumneavoastră le reprezentați.

Pe o scenă globală adesea haotică, România va continua să fie un partener de încredere, vom urmări aceeași politică externă întemeiată pe triada Uniunea Europeană - NATO - Parteneriatul Strategic cu Statele Unite, vom acorda o atenție sporită unor teme de o importanță imediată pentru noi: războiul de agresiune dus de Federația Rusă împotriva Ucrainei, parcursul european al Republicii Moldova, cooperarea cu partenerii noștri strategici și cu statele cu care împărtășim aceleași valori.

Prietenilor noștri tradiționali din Balcani, din Orientul Mijlociu, din Nordul Africii, din America Latină și Asia le vom propune pe termen mediu un nou nivel de ambiție, care să fructifice capitalul istoric al relațiilor noastre și în noul dinamism politic și economic al acestor regiuni.

Pentru întărirea securității naționale, România își va consolida participarea la politicile NATO și, în mod specific, va investi în rolul nostru pe Flancul Estic al Alianței și la Marea Neagră. România va rămâne un aliat angajat și de încredere, continuând investițiile în apărarea națională și în securitatea colectivă, conform angajamentelor adoptate la Summitul de la Haga.

În strânsă colaborare cu partenerii noștri polonezi, România va găzdui în 2026 Summitul Formatului București 9 - B9. Va accelera eforturile susținute pentru crearea hub-ului de securitate maritimă în Marea Neagră și va contribui și în viitor la securitatea energetică a Europei ca furnizor și rută de tranzit.

La acest punct, e important să reafirm că România este recunoscătoare pentru tot sprijinul oferit de aliații săi. Credem cu tărie că Articolul 5 al Tratatului de la Washington rămâne coloana vertebrală a securității noastre naționale și colective.

Vom sprijini și mai departe Inițiativa celor Trei Mări, pentru a continua proiectele strategice pentru noi și pentru regiune.

Parteneriatul Strategic cu Statele Unite va continua să fie o linie fundamentală de acțiune a politicii noastre externe în 2026. România își înțelege rolul strategic la Marea Neagră și va identifica în mod inteligent proiectele care pot aduce valoare adăugată acestui parteneriat. Împreună cu Statele Unite și aliații riverani, România poate proiecta stabilitate, influență și instrumente de cooperare, atât în zona extinsă a Mării Negre și a Balcanilor, cât și dincolo de această regiune, înspre Caucaz, Asia Centrală și Orientul Mijlociu. Pentru a extinde și adapta parteneriatul nostru la necesitățile stringente ale prezentului, vom propune Statelor Unite o agendă consistentă de proiecte economice benefice pentru ambele părți, care să completeze importanta noastră cooperare în domeniul securității și apărării și care să consolideze fundamentul relației noastre. Colaborarea noastră transatlantică va avea câteva linii definitorii: apărare, securitate energetică, materii prime rare și tehnologii de frontieră.

În Uniunea Europeană, România va continua să fie un promotor al unității de viziune și acțiune a statelor membre și a instituțiilor comunitare. Vom rămâne loiali instrumentelor și politicilor consacrate. Vom promova adoptarea unui cadru financiar multianual ambițios, cu alocări consistente pentru politica agricolă și de coeziune. Și, foarte important, România își dorește stimularea competitivității europene și un acces echilibrat la oportunitățile de finanțare pentru entitățile din toate statele membre ale Uniunii, care să ducă la o distribuție geografică echilibrată a creșterii competitivității.

Vom sprijini extinderea Uniunii Europene, cu accent pe aderarea Republicii Moldova. În egală măsură, înțelegem nevoia de a fi creativi și de a ne adapta noilor circumstanțe globale. Prin urmare, vom fi implicați în procesul de consolidare a industriei europene de apărare prin multiplele mecanisme inițiate recent, în primul rând Programul SAFE.

Viziunea noastră europeană este așadar echilibrată, loială valorilor fundamentale, fondatoare ale proiectului european și echilibrului dinamic dintre statele membre și instituțiile europene, pledând pentru formule creative de acțiune comună, așa cum am reușit la Consiliul European de acum o lună. Ne dorim o Uniune puternică, autonomă strategic și relevantă în plan global, angajată ca partener egal în relația transatlantică, cu mai puțină birocrație și reglementări mai simple, cu o competitivitate regăsită și cu un rol semnificativ în tehnologiile importante ale Secolului 21.

Am speranța că 2026 poate fi un an al păcii în Europa. România susține eforturile Președintelui Trump de negociere a unei păci rapide și durabile, cu garanții ferme de securitate pentru Ucraina, la care suntem gata să contribuim în mod substanțial.

Din perspectiva României, modul în care se va soluționa conflictul din țara vecină va avea un impact puternic asupra viitorului securității în Europa. Este fundamental ca valorile fondatoare ale securității colective să rămână aceleași: principiile Cartei ONU, independența, suveranitatea și integritatea teritorială a statelor.
Pacea în Ucraina reprezintă, prin urmare, un test esențial pe care sper să avem înțelepciunea și curajul de a-l trece cu bine. Este un test în care nu ne putem permite să eșuăm. 

Este necesar ca Federația Rusă să renunțe la abordarea sa contraproductivă și să nu submineze în continuare eforturile de pace. Din păcate, nu sunt semne că Rusia ar fi interesată în mod veritabil de negocieri, iar, în acest context, cred că doar creșterea presiunilor asupra acesteia, inclusiv prin sancțiuni, o poate aduce la masa negocierilor.

România se va implica în procesul de reconstrucție a Ucrainei, direct, dar și prin încurajarea procesului profund de modernizare presupus de integrarea în Uniunea Europeană. Solidaritatea noastră cu poporul ucrainean va continua și în 2026 pe toate dimensiunile deja cunoscute - umanitar, politic, economic și securitar.

E evident că agresiunea rusă afectează în mod direct și Republica Moldova, care rămâne pentru noi o prioritate esențială de politică externă. Nu cred că e cazul să mai explicăm de ce - nu ne va fi indiferentă soarta unui stat în care se vorbește și se simte românește.

Vrem ca fiecare decizie politică sau administrativă, fiecare reuniune la nivel înalt sau tehnic să ne aducă mai aproape, până când ne vom regăsi acolo unde ne este locul, în marea familie europeană. Integrarea europeană a Republicii Moldova reprezintă una din căile de a fi împreună. Cum știm din propria experiență, aderarea la Uniune este și un excelent instrument de dezvoltare economică, de modernizare și de contracarare a ingerințelor externe la care statul vecin a fost supus în mod constant după declararea independenței.

Strategică pentru noi rămâne aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, OCDE. Au fost deja parcurși pași decisivi, iar efortul interinstituțional pentru finalizarea procesului de aderare în 2026 va fi menținut. Această aderare reprezintă un obiectiv național sprijinit consensual de putere și de opoziție. Alături de procesul de echilibrare bugetară, calitatea de membru OCDE va reprezenta, la sfârșitul anului 2026 - sau la mijlocul anului 2026, un instrument adițional de promovare a economiei românești, o economie puternică, stabilă și care oferă credibilitate investitorilor și creditorilor externi. Acesta va fi contextul în care România își propune să adopte o abordare mai activă a diplomației economice. Vom continua să consolidăm atât relațiile cu partenerii strategici ai României, cât și cele cu cei ai Uniunii Europene la nivel global. Din această perspectivă, salut rezultatele pozitive ale negocierilor privind extinderea comerțului liber între Uniunea Europeană și mai mulți parteneri globali, Mercosur, Mexic, India, Indonezia. România își propune să folosească din plin toate aceste noi oportunități pentru a strânge relațiile cu partenerii noștri în beneficiul cetățenilor săi.

România va continua să joace un rol activ în susținerea stabilității la nivel global. În Orientul Mijlociu vom încuraja soluțiile diplomatice bazate pe dreptul internațional. Salut eforturile Statelor Unite, ale Egiptului, ale Qatarului și ale Turciei, care au condus la acordul privind încetarea focului în Gaza și la eliberarea staticilor. România își va menține implicarea umanitară în Gaza, inclusiv prin asistență medicală destinată copiilor.
Vom sprijini în continuare statele din Balcanii de Vest. Integrarea lor europeană poate asigura securitatea şi prosperitatea acestei zone din inima continentului nostru.

Nu în ultimul rând, România va continua să-şi dezvolte relațiile cu statele din Caucaz prin parteneriate reciproc avantajoase, înțelese ca instrumente de stabilizare şi dezvoltare a regiunii. 

Ne așteaptă deci o perioadă complicată și dificil de prevăzut. Poate că doar acest fapt, conștientizarea impredictibilității, reprezintă singurul aspect incontestabil în această perioadă de reașezări globale, de schimbări de paradigmă și de calcule complexe de politică externă.

De aceea, România va căuta să participe activ la regândirea și eficientizarea sistemului multilateral. Vom fi un partener de încredere care susține și promovează valorile democratice și dreptul internațional. Mă gândesc în special la Organizația Națiunilor Unite, care în acest an își va alege un nou secretar general și care va trebui să se adapteze acestor noi circumstanțe globale. 

Am în minte și apartenența noastră la francofonie, în cadrul căreia România dorește să-și asume responsabilități mai mari.

Înainte de a încheia, doresc să adresez mulțumiri speciale țărilor care găzduiesc comunități ale diasporei românești. Protejarea și promovarea drepturilor și intereselor cetățenilor români din afara granițelor reprezintă o prioritate a mandatului meu și o puncte solidă de legătură între țările noastre. Avem mai multe inițiative pentru îmbunătățirea legăturii dintre statul român și comunitățile noastre din exterior, proiect asupra căruia vă vom informa la momentul potrivit. 

România a devenit, în sensul celălalt, o țară de destinație pentru muncitori străini. Îi asigur pe ambasadorii care reprezintă statele din care provin acești lucrători de recunoștința noastră pentru munca cetățenilor lor. Autoritățile române fac toate eforturile pentru o cât mai bună integrare a acestor cetățeni străini în societatea și în economia noastră.

În încheiere, vă mulțumesc pentru prezența dumneavoastră azi aici. A fost o plăcere să văd fețe cunoscute, prieteni ai României. Și chiar închei prin a transmite liderilor țărilor dumneavoastră, popoarelor pe care le reprezentați și dumneavoastră personal ca 2026 să fie un an de pace, prosperitate și armonie.