Curtea Europeană de Justiție, decizie de impact care schimbă regulile imigrației în Occident

Decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene este sintetizată într-un comunicat de presă remis marți. Potrivit acestuia, "cetățenii europeni inactivi economic care merg în alt stat membru doar cu scopul de obține asistență socială pot fi excluși de la anumite beneficii sociale".

Citiți integral (în engleză): Comunicatul Curții Europene de Justiție

                                        Decizia Curții Europene de Justiție

Schimbarea regulilor imigrației la nivelul Uniunii Europene este rezultatul unei demers inițiat chiar de doi români. Elisabeta Dano și fiul său, Florin, s-au adresat unei curți din Germania după ce o agenție pentru ocuparea forțelor de muncă din Leipzig a refuzat să le ofere asistență socială de bază (beneficii de subzistență pentru Elisabeta Dano și alocație socială pentru Florin Dano, dar și o contribuție pentru acoperirea costurilor de acomodare).

"Dna Dano nu a venit în Germania pentru a munci și, deși cere beneficii sociale specifice persoanelor care își caută o slujbă, din dosarul său pare că nu urmărește să-și găsească de lucru. Nu a fost pregătită pentru o profesie și, până acum, nu a lucrat nici în Germania, nici în România. Ea și fiul ei sunt rezidenți în Germania din noiembrie 2010 și locuiesc în casa surorii dnei Dano, care îi întreține. Dna Dano primește pentru copilul său o alocație socială lunară de 184 euro și un avans pentru costurile de întreținere de 133 euro pe lună. Aceste venituri nu fac obiectul speței de față", spune Curtea Europeană de Justiție.

Condiția pe care trebuie s-o îndeplinească imigranții care nu muncesc

"Curtea de Justiție a decis astăzi că, în scopul de a avea acces la anumite beneficii sociale, cetățenii altor state membre pot pretinde tratament egal cu cetățeniii țării gazdă doar dacă rezidența lor se supune condițiilor Directivei privind libera circulație a cetățenilor UE. Curtea de Justiție subliniază că, potrivit acestei Directive, statul membru gazdă nu este obligat să asigure asistență socială în primele trei luni de rezidență", arată instanța europeană.

Directiva indicată de CJ spune că, atunci când perioada de ședere este mai mare de trei luni, dar mai mică de cinci ani (precum în speța Dano), imigranții inactivi economic pot cere dreptul la rezidență doar dacă au suficiente resurse proprii din care să se întrețină. În cazul de față, CJ a "observat" că dna Dano și fiul ei, pe care l-a născut în Germania, nu au suficiente resurse și nu pot cere drept de rezidență în Germania sub Directiva privind libera circulație în UE. Prin urmare, ei nu pot invoca principiul non-discriminării stipulat de directivă și de reglementările privind coordonarea sistemelor de securitate socială, spune Curtea de Justiție a UE.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News