Petrolierul confiscat de SUA în Atlantic, aflat sub sancțiuni pentru transport de petrol iranian, este controlat de un om de afaceri.
Cine deține petrolierul confiscat de SUA și ce legături are acesta cu Crimeea ocupată? Acestea sunt întrebările care apar după interceptarea navei Marinera în Atlantic, o operațiune care a atras reacții dure de la Moscova și critici din partea Beijingului.
Petrolierul, cunoscut anterior sub numele Bella 1, a fost reținut de armata americană într-o acțiune desfășurată cu sprijin britanic. O investigație realizată de Novaia Gazeta Europa arată că nava aparține unei companii ruse înființate recent și este controlată de un om de afaceri originar din Peninsula Crimeea, teritoriu anexat de Rusia în 2014.
Nava este înregistrată pe numele companiei „Burevestmarin”, o societate cu sediul în Riazan, apărută în acte în urmă cu doar șase luni. Directorul și unicul proprietar este Ilia Bugai, antreprenor originar din Crimeea ocupată, stabilit în prezent la Moscova.
Bugai nu este un nume necunoscut în zona comerțului cu produse petroliere. El conduce și compania „Rusneftehimtorg”, activă în tradingul de petrol și derivate. Controlul asupra petrolierului Marinera este exercitat prin această structură corporativă relativ nouă, creată cu puțin timp înainte de reținerea navei.
Printre clienții importanți ai Rusneftehimtorg s-au aflat și firme înregistrate în afara Federației Ruse. Deși activează în jurisdicții diferite, aceste companii au un element comun: sunt controlate de femei stabilite în Republica Moldova.
Este vorba despre Alina Samson și Ludmila Babușkina, două nume care au mai apărut anterior în investigații de presă. Publicația Verstka le-a prezentat drept „persoane interpuse” într-o rețea extinsă de nave fantomă utilizată de Rusia pentru a eluda sancțiunile occidentale impuse exporturilor de petrol. Conform aceleiași surse, structura ar fi coordonată din umbră de fostul deputat ucrainean Viktor Baranski.
Potrivit The New York Times, la bordul petrolierului se află cetățeni ruși și ucraineni. Informațiile vehiculate de canale rusești de Telegram indică faptul că doar doi membri ai echipajului ar avea cetățenie rusă, în timp ce căpitanul navei ar fi cetățean georgian.
După reținerea petrolierului, Ministerul rus de Externe a cerut Statelor Unite „să nu împiedice întoarcerea acasă” a cetățenilor ruși aflați la bord și să le garanteze un „tratament uman”.
Autoritățile americane au transmis însă un mesaj ferm. Procurorul general și ministrul Justiției, Pam Bondi, a declarat că membrii echipajului fac obiectul unei anchete penale. „În urma nerespectării ordinelor pazei de coastă, echipajul acestei nave este supus unei anchete complete, iar tuturor celor vinovați li se vor aduce acuzații penale”, a scris Bondi pe rețeaua X.
Casa Albă a confirmat ulterior că operațiunea are acoperire legală. Purtătoarea de cuvânt Karoline Leavitt a precizat că paza de coastă americană deține un ordin judecătoresc care permite sechestrarea navei, măsură ce se aplică și echipajului. Acest cadru legal face posibil transportul membrilor echipajului în SUA și urmărirea lor penală.
Intervenția forțelor americane a avut loc pe 7 ianuarie, într-o zonă din Atlantic situată între Islanda și Insulele Feroe. După interceptare, petrolierul a fost escortat spre nordul Scoției.
La momentul capturării, nava se afla pavilion rusesc, în urma unei reînregistrări făcute la finalul lunii decembrie. Ministerul rus al Transporturilor a confirmat reținerea petrolierului de către autoritățile americane.
China a reacționat, la rândul său. Ministerul chinez de Externe a declarat că reținerea petrolierului „încalcă grav dreptul internațional” și a reiterat opoziția Beijingului față de sancțiunile care nu sunt aprobate de Consiliul de Securitate al ONU. China este una dintre destinațiile petrolului venezuelean.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Anca Murgoci
de Val Vâlcu