Având în vedere că Ungaria este un mare beneficiar al fondurilor Uniunii Europene şi în contextul unor dispute între autoritățile ungare și Comisie, Corina Creţu a fost întrebată la ce ar trebui să se aştepte Ungaria după 2020. Răspunsul ei a fost următorul: „Tocmai ce am început să vorbim despre noul cadru financiar. Însă este prea devreme să vorbim despre cifre. Dar este clar că politica de coeziune va fi afectată, în primul rând, de Brexit și de alte provocări. Este posibil să fim nevoiţi să luptăm pentru ca politica de coeziune să rămână pilonul principal al investițiilor. Nu îmi place diviziunea Est-Vest, sper că vom găsi înțelegere între contribuabili și beneficiari", a spus Corina Creţu.
Luni (pe pagina Bruxinfo.hu) a avut loc, la Bruxelles, o scurgere de informaţii cu privire la un document ce conţinea poziția germană privind orientările politicii de coeziune după perioada 2020, ulterior Reuters prezentând o poveste despre același subiect. Cel mai important este faptul că guvernul german a formulat propuneri de înghețare a accesului la fondurile UE pentru țările care nu respectă standardele de drept ale UE, potrivit unui document văzut de cei de la Reuters. Întrebat în cadrul unei conferințe europene, ce a avut loc joi, la Berlin, dacă a susținut propunerea germană, președintele Juncker a spus: „Sunt de părere că nu ar trebui să facem acest lucru".
Întrebată ce opinie are în legătură cu acest subiect, Corina Creţul a declarat: „Noi nu am primit această lucrare germană. În principiu, pentru mine, această politică ce creează locuri de muncă și determină o dezvoltare ar trebui să rămână dominată de normele Tratatului, nu ar trebui transformată într-un instrument de pedeapsă pentru unele state membre. Deci, sunt într-adevăr împotriva ei. Desigur, putem adăuga unele condiții, dar nu ca pedeapsă. Primeşti bani pentru a crea locuri de muncă, pentru a construi drumuri etc., dar, desigur, statul de drept este ceva ce trebuie respectat. Avem câteva instrumente pentru a asigura acest lucru", a punctat Corina Creţu.
„De exemplu, există mecanisme de control pentru România și Bulgaria. De ce nu există în toate țările? Când Ungaria face ceva dezagreabil, nu avem niciun instrument. Când Marea Britanie a abuzat de regulile pieței muncii, nu am avut instrumente. De ce nu avem instrumente simple pentru toate țările pentru a interveni acolo unde este nevoie?", a mai spus Creţu.
Comisarul european pentru politică regional, în acelaşi interviu, a precizat că este „împotriva Fondurilor Structurale și de Investiții utilizate ca instrument de pedeapsă pentru statele membre. Dar, de asemenea, cred că statele membre au datoria de a respecta valorile UE. Când vă alăturați blocului știți că veți avea multe beneficii, dar ar trebui să știți, de asemenea, că va trebui să respectați multe lucruri".
[citeste si]
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
