Arne Schönbohm, șeful Securității cibernetice a Guvernului german, a fost demis din funcție pentru presupuse legături cu cercurile de informații ruse. Despre această știre, care stânjenește Berlinul, însăși ministrul de Interne al Germaniei, Nancy Fraeser, nu a oferit prea multe detalii:
”Securitatea digitală în Germania este importantă. În urmă cu câteva săptămâni am prezentat un plan de securitate cibernetică, având în vedere că într-o fază ca aceasta în care Rusia duce un război, nu ne putem permite să fim vulnerabili. Planul se află așadar în centrul atenției noastre, împreună cu toate acele măsuri care s-ar putea dovedi necesare. Și nu cred că am altceva de spus despre asta”, a declarat ministrul de Interne al Germaniei, Nancy Fraeser, scrie Euronews.
Schönbohm, care conducea Biroul de securitate cibernetică din 2016, a fost unul dintre co-fondatorii Consiliului German pentru Securitate Cibernetică. Acum se pare că printre membrii acestui organism se numără o firmă fondată de un fost spion rus. Împrejurarea a fost dezvăluită de unele organe de presă și a stârnit valuri de controverse asupra relațiilor reale întreținute cu Rusia de cetățenii și exponenții publici germani.
Citește și:
Diferitele ipoteze ale sabotajului Nord Stream. Cine a făcut-o? Marina rusă dispune astăzi de cea mai mare flotă de submarine spion din lume”
Ipoteza unor deficienţe tehnice simultane pare acum exclusă, dar metoda folosită în acţiunea de sabotaj şi presupusul autor rămân necunoscute, astfel că multe teorii pot fi avansate.
Cele trei scurgeri identificate luni sunt localizate în largul insulei daneze Bornholm, între Suedia şi Polonia; o zonă supravegheată intens de zeci de ani.
În trecut, URSS îşi amplasa pe fundul mării submarine spion cu capacităţi speciale de inginerie, aminteşte pe Twitter analistul naval HI Sutton.
Între timp, statele baltice aflate odinioară în componenţa URSS au trecut de partea NATO. Dar scurgerile s-au produs în apele internaţionale unde fiecare poate circula.
Marina rusă dispune astăzi de cea mai mare flotă de submarine spion din lume. Ele sunt bazate în Arctica. Acestea ar fi capabile să avarieze o conductă în Marea Baltică, asigură HI Sutton, deşi consideră totuşi această ipoteză ca fiind improbabilă.
Un sabotaj complex
O astfel de operaţiune impune o intervenţie la o adâncime de 70 de metri. Este ceva greu. Deteriorarea a două gazoducte pe fundul mării este un eveniment important, aşadar un actor statal este probabil implicat, remarcă Lion Hirth, profesor la Hertie School din Berlin, el excluzând posibilitatea unui act terorist obişnuit.
Însă o armată competentă ştie cum să-l facă; zona este perfect adaptată submarinelor de buzunar, explică un responsabil militar francez, menţionând folosirea fie a unor scafandri de luptă trimişi să plaseze încărcături explozive, fie a unei mine mobile sau a unei drone submarine.
Drona pleacă dintr-un submarin care poate rămâne la mai multe mile nautice de punctul ţintit. El lansează drona-mină, care navighează cu (o viteză de) circa zece noduri, aproape de fundul mării, explică responsabilul francez. Deci ţinta este fixă şi nu este foarte complicat să fie lovită.
În schimb, ipoteza folosirii unei torpile, armă utilă mai degrabă pentru o ţintă aflată în mişcare, este în opinia sa mai puţin plauzibilă.
Puterea exploziei echivalează cu cea a sute de kilograme de TNT, mai remarcă expertul francez. Institutul norvegian de seismologie NORSAR a estimat energia celei de-a doua deflagraţii cu cea produsă de circa 700 de kilograme de TNT.
Citește mai mult AICI.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
