EXCLUSIV  Bilanț de campanie electorală 2019: Numărul zece e cu noroc! Cele mai mediatizate acțiuni

Mădălina Hideg / 31 oct 2019 / 20:44 Salveaza PDF Comentarii
Dăncilă
Dăncilă

Au rămas aproximativ zece zile până la primul tur al alegerilor prezidențiale. În cursa pentru președinte s-au înscris 14 candidați, dar deocamdată nimeni nu pare interesat să ne convingă pe noi, cei care ar trebui să mergem la urne peste două duminici, că ei sunt cea mai bună soluție pentru România.

Campania electorală e pe modul ˝mute˝

 


Sentimentul general este că nici nu suntem în plină campanie electorală. E drept că Autoritatea Electorală Permanentă, printr-un Ghid publicat în Monitorul Oficial la începutul lunii octombrie, limitează foarte mult activitățile clasice de campanie: partidele politice nu mai au voie să organizeze evenimente electorale de tip concerte, spectacole, focuri de artificii, nu au voie să distribuie alimente, găleți, pixuri, impermeabile, brichete etc. și nu li se mai permite să printeze și să afișeze mash-uri, bannere sau panouri publicitare (cel puțin angajații regiilor autonome nu vor mai avea de lucru suplimentar să le demonteze ca să facă lor ornamentelor de Crăciun între stâlpii de electricitate, confiscați de regulă de bannerele care traversau străzile).


De altfel, păgubiții direcți vor fi cei care le foloseau ulterior pe post de prelată împotriva intemperiilor pentru diverse obiecte din curte (pe un drum lăturalnic dintr-un sat din Ardeal, am văzut săptămâna trecută scris mare ˝Mândru că sunt român˝ pe o căpiță de fân, cu niște capre urcate în vârf pe post de diacritice).


Oricum, studiile arată că impactul materialelor publicitare din campania electorală este foarte slab, comparativ cu costurile de producție. Poate că au înțeles și partidele acest lucru. Greta Thunberg, tânăra activistă suedeză care militează pentru salvarea planetei, ar fi mândră de această atitudine pro-mediu a partidelor politice de la noi, care salvează astfel poluarea masivă cu material plastic și scutesc câteva păduri de la tăiere pentru celuloză.


Este cea mai tăcută campanie electorală pentru alegeri prezidențiale de până acum. Candidații parcă se tem unii de alții și evită cât pot să intre în confruntări directe în spațiul public. Dezbaterea electorală televizată în săptămâna mare a alegerilor intrase în ritualul campaniilor prezidențiale, dar cel mai probabil nu vom avea parte de această dată de un astfel de spectacol. Se speculează că principalul favorit, Klaus Iohannis, ar fi dezavantajat de o eventual dezbatere, întrucât calitățile sale oratorice nu sunt notorii.

Partidele au renunțat la luptele virtuale de pe Facebook

 


Candidații participă mai mult la evenimente închise, destinate în mare parte propriului electorat, și nici măcar acestea nu sunt intens mediatizate. Parcă se ascund de ochii lumii sau parcă s-au săturat și ei de ei înșiși.


Nici dezbaterea din mediul online, extrem de activ în primăvară, nu este mai aprinsă. Să fi obosit creatorii de meme-uri? Sau #rezist nu a mai rezistat? Ori comunicatorii de partid nu sunt interesați să ajungă la această categorie a populației?


Timpul de antenă dedicat dezbaterilor electorale de la radio nu este folosit de către partide. La Digi FM de exemplu, emisiunea de la prânz care se derulează sub egida ˝dezbatere electorală˝ constă în discuții dintre jurnaliști, pe teme de actualitate – politică și nu numai.


Numărul zece e cu noroc! Programe electorale și candidați

 


Spațiul public nu este inundat de dezbateri privind oferta electorală a candidaților. Oricum, nu toți candidații au prezentat un program politic, iar pentru cei care au făcut-o a fost ca un fel de obligație în spiritul lui ˝dacă așa se face, fac și eu˝.


Viorica Dăncilă, candidatul PSD pentru prezidențiale, pare cea mai serioasă din acest punct de vedere, întrucât a prezentat zece priorități pentru România, încă din prima zi de campanie electorală. Oricum, sunt mai mediatizate acțiunile sale de premier demisionar decât cele de candidat la președinție. Totuși, imaginea cu Doamna Viorica pe bicicletă s-a impregnat deja în imaginarul public.


Dan Barna, candidatul USR Plus, a prezentat zece proiecte pe care le vede prioritare pentru dezvoltarea României. Acum este mai preocupat să își facă fotografii cu pisici în Alba Iulia decât să vorbească mai mult despre viziunea sa politică și se plânge că este atacat – într-un sondaj de opinie făcut de IMAS la comanda USR, dl. Barna apare pe locul patru; acuză de manipulare și de încercarea de demobilizare a electoratului URS, prin faptul că el, candidatul partidului, nu ar ajunge în turul doi al alegerilor.

Oricum, credibilitate foarte mare nu mai are, pe principiul ˝hoțul strigă hoții˝, iar problema vine tocmai de la propriul electorat. Nu IMAS demobilizează electoratul USR, ci a reușit probabil chiar Dan Barna însuși, întrucât Google Trends arată că în ziua în care Rise Project a publicat investigația privind posibila deturnare de fonduri europene, cele mai multe căutări pe internet legate de acest subiect au venit din județele Sibiu, Timiș, Cluj, Ilfov și din București – locații unde USR a obținut scoruri bune la alegerile europarlamentare din primăvară. La începutul campaniei, Dan Barna se declara ˝fericit în România˝, spre bucuria celor de la PSD care nu au ratat ocazia să spună ˝uite, în sfârșit un român fericit că trăiește în România cu noi˝.


Klaus Iohannis, candidat susținut de PNL, și-a prezentat programul politic abia zilele acestea, la mijlocul campaniei electorale. ¨Împreună pentru România Normală˝(așa cum este denumit acest program) este o poveste frumoasă, spusă răspicat și parcă prea rar de către dl. Iohannis, despre cum este România fără PSD. Păi cum să fie, d-le Iohannis, e cum era și înainte, cu calorifere încă reci prin blocuri, deși noaptea sunt temperaturi cu minus – se fac probe la căldură, dar dacă va crăpa vreo conductă, reparațiile pot dura, după cum au spus autoritățile competente, până în primăvară. Cu mulți copii cărora le chiorăie mațele de foame la școală și ies în curte să își facă nevoile în niște găuri săpate în pământ. Cu export masiv de forță de muncă ˝feminină˝ pentru străzile din orașele din Italia și Spania. Cu alți copii care adorm seara cu poza părinților sub cap, înecați în lacrimi și cu un sentiment acut al vinovăției, gândindu-se că dacă nu existau ei, părinții nu ar mai fi trebuit să fugă de acasă pentru a munci prin țări străine, să le strângă lor un viitor mai bun. Cu pădurari omorâți în timpul serviciului de către unii pe care îi încurcau în ˝exercitarea atribuțiilor˝ de-o viață, de braconaj sau de furt de masă lemnoasă. Mai sunt încă multe imagini care se derulează rapid în mintea fiecăruia dintre cei care vor să își închipuie o Românie normală. ˝Fără PSD˝ e deja după punct.


Theodor Paleologu, candidatul PMP, se profilează ca un intelectual rasat al politicii și își organizează programul electoral în trei puncte: siguranță și respect, mediere și educație, meritocrație și performanță, dar pe site-ul partidului nu sunt detaliate în niciun fel aceste titluri. Zilele acestea însă, dl. Paleologu aduce în discuție tema monarhiei, spunând că românii ar trebui să se decidă ce fel de formă de conducere își doresc, tema regalității nefiind închisă din punctul său de vedere.


Mircea Diaconu, candidatul Pro România, prezintă, în stil dramatic, nouă priorități pentru România, fără detalii despre acțiuni concrete. Este interesant că Victor Ponta, deși l-a numit drept candidat din partea formațiunii politice pe care o conduce, parcă s-a dezis de dl. Diaconu – nu a întreprins nicio acțiune de asociere cu acesta, părând mai preocupat de jocurile pentru susținerea moțiunii de cenzură.


O figură interesantă este cea a d-nei Ralua Ioana Bruynseels, candidată din partea Partidului Puterii Umaniste. Merge pe la televiziuni, se străduiește să pară o alternativă reală pentru clasa politică actuală, vorbește coerent. La începutul campaniei electorale, echipa sa de campanie împărțea materiale pe care erau trecute doar prenumele sale, considerând probabil că numele de familie este prea greu de pronunțat. Având în vedere lipsa de notorietate cu care a pornit în campanie, opțiunea sa a fost cel puțin ciudată. Oricum, mulți s-au dus cu gândul la un refren de-al lui Grasu XXL (˝Maria, Ioana, tu ești campioana˝).

Dacian Cioloș - marele absent al campaniei pentru prezidențiale

 


După ce a părut că postura de candidat al Alianței USR Plus pentru alegerile prezidențiale ar fi fost cu adevărat o miză – au existat negocieri intense între liderii celor două formațiuni politice cu privire la cine să fie desemnat candidat din partea Alianței, dl. Cioloș a renunțat în favoarea d-lui Barna, după care acțiunile sale s-au concentrat pe activitatea de președinte al grupului Renew Europe din Parlamentul European. A participat la câteva acțiuni electorale de mică amploare cu dl. Barna, a postat pe pagina sa de Facebook o reacție la căderea guvernului Dăncilă, și cam atât. Să fie o strategie prin care dl. Cioloș și Plus vor să își rezerve forțele pentru anul următor care va avea două tipuri de alegeri? Dar a fost Plus suficient de puternic și bine închegat ca partid, astfel încât eludarea unui exercițiu util de mobilizare (cum este cel din timpul unei campanii electorale) să nu se întoarcă împotriva sa și să trebuiască anul viitor să o ia de la început, ca să poată reveni pe harta politică?

Opțiunea de vot este formată înaintea campaniei electorale

 


Este adevărat că studiile de sociologie politică atrag atenția asupra faptului că majoritatea votanților își cristalizează opțiunea de vot înaintea campaniei electorale, iar pe timpul campaniei dezvoltă un fel de disonanță cognitivă, fiind atenți doar la informațiile care le întăresc opinia deja formată. Cei care își schimbă opțiunea pe timpul campaniei sunt puțini și sunt distribuiți destul de uniform între candidați. Iar pentru nehotărâți, întrebarea principală este dacă să participe la vot și abia în secundar cu cine să voteze. Chiar dacă politicienii sunt conștienți de aceste realități, nu au totuși dreptul moral să ucidă niște ritualuri care intraseră în religia electorală, pentru că singurul sentiment astfel creat în mintea alegătorului este cel de confuzie. Prin caracterul repetitiv, ritualurile au rol securizant, iar lipsa lor ne lasă pradă incertitudinilor.

Toate indiciile duc spre același rezultat: campania electorală din acest an nu are niciun fel de miză. Va fi interesant de văzut care va fi prezența la vot pentru turul întâi al alegerilor, având în vedere că partidele nu par concentrate prea mult nici măcar pe mobilizarea propriului electorat. La nivel teoretic, este demonstrat că utilitatea votului este de cel mult zece la puterea minus șapte, deci nu valoarea utilității intrinseci a votului este cea care aduce oamenii în secțiile de vot, ci mobilizarea emoțională, ori această campanie pentru alegerile prezidențiale nu stârnește niciun fel de emoție. Nimic nu pare nou, nimeni nu pare altfel. Nu e nimeni interesat să ne convingă că ar fi altfel. N-o fi și lipsă de respect față de noi, alegătorii?

Ba mai mult, atenția publică asupra campaniei – și așa ștearsă – a fost mutată spre moțiunea de cenzură prin care a picat guvernul Dăncilă, iar apoi spre încercările de formare a unui nou guvern de către liderul PNL Ludovic Orban (sau Viktor? Nu e clar pentru Doamna Dăncilă cu atâția Orban în funcții cheie, având în vedere că și Ungaria are un Orban prim-ministru). E o piesă de teatru în mai multe acte, care riscă să rămână fără spectatori.

Te-ar putea interesa







Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2019 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.


dcn.n-nxt.23