Asasinarea preşedintelui Kennedy. Restul arhivelor vor fi publicate marţi, anunţă Trump
Restul arhivelor guvernului american cu privire la asasinarea preşedintelui John F. Kennedy în 1963 vor fi publicate marţi, a anunţat luni Donald Trump, care a promis de multă vreme că va face accesibile documentele încă păstrate secrete, notează AFP.
'Mâine vom publica toate documentele Kennedy. Oamenii aşteaptă asta de zeci de ani', a afirmat Donald Trump la Centrul Kennedy, o renumită sală de concerte din Washington.
'Nu cred că vom cenzura nimic', a adăugat preşedintele american. În ianuarie, la câteva zile după alegerea sa, miliardarul republican a ordonat desecretizarea înregistrărilor guvernului american cu privire la asasinatele preşedintelui John F. Kennedy în 1963, a fratelui său Robert F. Kennedy în 1968 şi a liderului pentru drepturi civile Martin Luther King Jr. în acelaşi an.
După alegerea sa în noiembrie 2024, Donald Trump a repetat promisiunea sa de campanie de a publica ultimele dosare top-secrete din Arhivele Naţionale referitoare la asasinarea lui 'JFK'. Comisia oficială de anchetă asupra asasinatului a concluzionat în 1964 că Lee Harvey Oswald, fost puşcaş marin care trăise în Uniunea Sovietică, a acţionat singur.
Dar asasinarea preşedintelui Kennedy a dat naştere la nenumărate speculaţii până în prezent. În decembrie 2022, Arhivele Naţionale au făcut publice peste 13.000 de documente. Dar preşedintele de atunci Joe Biden a blocat publicarea altor mii, invocând preocupări legate de securitate naţională, precizează Agerpres.
John F. Kennedy a fost preşedintele SUA doar 1036 de zile, acesta continuând să fie unul dintre cele mai discutate personaje istorice. Şi din punct de vedere al realizărilor sale politice, părerile sunt influenţate de mitul care-l înconjoră. Aşa se explică faptul că, de multe ori, discursul în privinţa bilanţului său se referă mai mult la ceea ce ar fi putut face, decât la ceea ce a făcut de fapt.
Excelent orator, John F. Kennedy a rămas în mentalul colectiv pentru două declaraţii celebre: „Ich bin ein Berliner”, pe 26 iunie 1963, în timpul unei vizite la Berlin, într-un moment în care actuala capitală a Germaniei era divizată între Est şi Vest, şi „Nu întreba ce poate face ţara ta pentru tine, ci întreabă ce poţi face tu pentru ţara ta”, lansată în chiar ziua învestirii sale.
Ambele declaraţii l-au făcut extrem de popular şi continuă să fie citate şi la peste jumătate de secol de la moartea sa.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
