Coronavirus - COVID 19
România în stare de urgență
-
confirmate
-
vindecate
-
decese
Sună-ne (Luni - Vineri, 09:00 - 18:00) sau scrie-ne la numărul 0772.264.642 sau la adresa de e-mail [email protected] și pune intrebări despre coronavirus, situații sociale, medicale, suport psihologic. Semnalează situații deosebite.

2014, anul în care Putin a schimbat harta

DCNews Team / 30 dec 2014 / 19:26

Relațiile Rusiei cu Vestul s-au deteriorat în 2014 ca niciodată în ultimele două decenii și jumătate. Criza din Ucraina a creat un climat de suspiciune și nesiguranță între Moscova și liderii vestici, care va îngreuna consensul în anul care urmează. Crimeea, peninsula din Marea Neagră anexată de Rusia în primăvară, va rămâne un punct fierbinte în relațiile internaționale. Vor accepta UE și SUA anexarea ca pe un fait accompli sau statutul teritorialal Crimeei va rămâne disputat? Ce se va întâmpla cu sancțiunile economice? Ce rol vor juca schimbările politice din SUA și Germania?

În martie anul acesta, Vladimir Putin a semnat decretul prin care peninsula Crimeea înceta să mai fie parte a teritoriului ucrainean și devenea pământ rusesc. În opinia lui Putin, momentul anexării reprezintă corijarea unei erori istorice, produsă în 1954,  atunci când liderul URSS Nikita Hrușciov, el însuși de origine ucraineană, ceda Crimeea Ucrainei. Crimeea ucraineană a căzut rapid și fără luptă. "Omuleții verzi" - bărbați înarmați puternic și fără inscripții care să certifice apartenența la armata Rusiei - au ocupat clădirile administrative ale peninsulei. Ulterior, sub pretextul protejării etnicilor ruși, armata rusă a operat o intervenție. Militarii ucraineni au sfârșit umiliți, iar unii dintre ei chiar morți.

Anexarea Crimeei și asistența oferită de Rusia separatiștilor din Estul Ucrainei - zonă care între timp a căpătat caracteristicile unui conflict înghețat - au fost criticate acerb de liderii vestici. După diatriba la nivel discursiv au urmat măsuri punitive economice. Guvernul Moscovei a catalogat sancțiunile drept ilegitime și ilegale și a răspuns prin măsuri similare.

Dincolo de sancțiuni

Pe internet circulă un banc despre actuala situație din Rusia. Ce au în comun Putin, prețul petrolului și rubla? Toate trei vor ajunge la 63 în 2015. 

Sfârșitul anului 2014 l-a găsit pe Putin navigând dibace pe un val de popularitate, în timp ce economia Rusiei, dependentă de exporturile de petrol, e în pragul unui colaps similar crizei din 1998.  Barilul de țiței a scăzut sub nivelul de 60 de dolari, după ce cu doar cinci luni în urmă gravita în jurul prețului de 120 de dolari. Pe fondul prăbușirii prețului petrolului, un dolar a ajuns să coste 56 de ruble.

Președintele american Barack Obama a sugerat în ultimul interviu acordat anul acesta că sancțiunile impuse se SUA și UE, împreună cu "răbdarea strategică", au vulnerabilizat Rusia.

Însă sancțiunile nu pot constitui o politică, ci doar un regim de conjuctură. Vestul va fi nevoit să treacă la următoarea etapă în confruntarea cu Rusia și să prezinte o viziune pe termen mediu și lung în ceea ce privește modul în care va tratata cu Moscova.

Referindu-se la criza abisiană care a precedat cel de-al Doilea Război Mondial, istoricul britanic Paul Johnson scrie că "sancțiunile funcționează rareori: ele aduc prejudicii, înfurie și stârnesc, dar nu împiedică sau descurajează un act de agresiune". În 1935, ministrul de Finanțe al Marii Britanii, Neville Chambarlain, spunea că "politica" sancțiunilor este însuși "miezul nebuniei" (vezi Paul Johnson - O istorie a lumii moderne, ed. Humanitas).

Ce va face Merkel, cine va candida în SUA

Istoria abundă în exemple care reflectă că, fără a exclude realpolitikul kissingerian, relațiile personale au modelat relațiile internaționale. Legătura solidă între Konrad Adenauer și Charles de Gaulle a marcat perioada de reconstrucție a Europei postbelice, la fel cum relația Stalin - Roosevelt a avut un impact semnificativ asupra celui de-al Doilea Război Mondial (lideri europeni se plângeau că Stalin "îl avea în buzunar" pe Roosevelt).

Este de notorietate că Vladimir Putin preferă să discute cele mai stringente probleme politice și geostrategice cu Angela Merkel, cancelarul Germaniei. Cancelarul Germaniei a fost principalul partener de dialog al lui Putin în timpul crizei ucrainene. 

Merkel se află la începutul celui de-al treilea mandat de cancelar. Presa germană a speculat că ea s-ar putea retrage din funcție în 2015 pentru a permite unui alt lider CDU să-și consolideze puterea înainte de votul federal. Însă un sondaj publicat la începutul lunii  decembrie arăta că majoritatea germanilor ar vrea ca Angela Merkel să candideze pentru un al patrulea mandat de cancelar.

Totodată, este de așteptat ca în 2015 principalii candidați la președinția SUA să-și declare aspirațiile de a-l succede pe Barack Obama. Analiștii americani consideră că este o chestiune de timp până când Hillary Clinton va anunța că își dorește să fie candidatul democraților la alegerile prezidențiale. Sondajele actuale arată că fosta Primă Doamnă i-ar învinge pe principalii lideri republicani într-o potențială confruntare. 

Clinton a folosit în timpul crizei ucrainene un limbaj foarte contondent la adresa lui Vladimir Putin. Fostul secretar de Stat face parte din "clubul" liderilor vestici care l-au comparat pe Putin cu Adolf Hitler.

Te-ar putea interesa







Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2020 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: [email protected]


dcn.n-nxt.25