EXCLUSIV  #vremoțarăkafară. PROTESTE violente în Grecia. ”Cum să manifeşti atât tupeu în raport cu stăpânii?!”

Av. Maria-Georgiana Teodorescu / 02 oct 2018 / 10:14 Salveaza PDF Comentarii
Descriere foto:

Avocata Maria-Georgiana Teodorescu continuă seria articolelor #vremoțarăkafară cu Grecia. 

În articolul ce urmează veți afla cum a falsificat Grecia date oficiale pentru a fi admisă în zona euro, cum primește împrumuri peste împrumuturi și protestează violent când trebuie să restituie datoria, cum corupția e un ”fapt divers” și printre polițiști, dar și ce legături are în UE, îndeajuns de importante pentru protecție: 

Urmașa primei democrații a lumii, Grecia reprezintă una din ţările cele mai criticate şi frecvent dojenite la nivel internaţional. Membră UE, membră Schengen (din 2010), membră a zonei euro (din 2001), membră NATO şi cam a tuturor organismelor internaţionale esenţiale, Grecia a reuşit ce nu a reuşit nici un alt stat european: să falsifice datele oficiale pentru a fi admisă în zona euro, după care să facă împrumuturi după împrumuturi, falsificându-şi din nou datele financiare oficiale, întocmite de guvern. Pentru acest lucru a şi fost condamnată de Comisia Europeană, după care, fireşte, noi împrumuturi i-au fost acordate. Cât despre primirea în zona euro pe baza unor date false, cine să-i mai ia Greciei moneda euro înapoi?!

Pentru noi, Grecia reprezintă una din destinaţiile de vacanţă de vis şi este o ţară cu care avem multe în comun (evaziunea fiscală în floare, atitudinea conservatoare în raport cu căsătoriile persoanelor de acelaşi sex, avântul revoluţionar care ne împinge la proteste înverşunate, şi multe, multe alte trăsături care leagă poporul grec de cel român), dar şi de care ne despart multe (datoria externă a Greciei care este de aproape 180% din PIB - mult peste a României, nepăsarea grecului evazionist faţă de evaziunea vecinului său, lipsa de denunţuri şi denunţători în masă, autostrăzi construite, relaxarea în trafic a grecilor, turismul bine dezvoltat şi promovat, etc).

Pentru cine a avut ocazia să viziteze Grecia, rămâne un mister cum pe dealurile pustii, pietroase şi uscate ale insulelor greceşti se pot cultiva legume în solarii de parcă ar avea cel mai bun cernoziom cu putinţă, iar la noi, în Bărăgan, agricultura lasă de dorit. Probabil doar atunci când ai puţin (sau condiţii severe) înveţi să foloseşti la maxim resursele pe care le ai.

Fireşte, tot un mister neînţeles va rămâne şi atitudinea guvernului grec de a merge inclusiv până la a falsifica date publice pentru a obţine ceva în interesul poporului său. Cum să manifeşti atât tupeu în raport cu stăpânii?!

Abordarea generală a Greciei faţă de criminalitatea economică

Situată la egalitate cu România şi Cuba în topul Transparency International, Grecia ocupă locul 59. Un loc care indică un nivel al corupţiei ridicat.

Grecia a înființat două servicii speciale de procuratură relevante pentru lupta împotriva corupției: serviciul de procuratură însărcinat cu infracțiuni economice înființat în anul 1997 și serviciul de procuratură însărcinat cu infracțiuni de corupție (înființat în anul 2011). O specializare ulterioară a serviciilor de procuratură pe cazuri de corupție a fost stabilită în prima jumătate a anului 2013 o dată cu înființarea unor birouri suplimentare specializate ale biroului procurorului general împotriva corupției însărcinat cu supravegherea și coordonarea investigațiilor de corupție. Două astfel de birouri de procuratură specializate au fost înființate în Atena și în Salonic, jurisdicțiile cu cel mai mare număr de cazuri complexe de corupție.

Pedepsele cu suspendare se pot da inclusiv pentru pedepse foarte mari, nu doar pentru cele mici, și există o practică în acest sens în Grecia, după cum veți vedea în cele ce urmează.

Totodată, pedepsele mai mici de 3 ani se pot converti în plata unei amenzi, iar persoanele de peste 75 de ani pot executa pedepsele cu închisoarea la domiciliu.

Politica denunțurilor nu este la fel de dezvoltată ca în România, grecii având un modus vivendi asumat, conform căruia, în general, nimeni nu "toarnă" pe nimeni. Dacă ați fost în Grecia ați observat cu certitudinea preferința tuturor pentru plățile cash, precum și absența bonurilor fiscale în taverne, restaurante, ba chiar și la hotelurile de 5*.

Evaziunea fiscală a fost descrisă de politicienii greci ca fiind "un sport național" - cu până la 30 miliarde de euro pe an. OCDE a estimat în august 2009 că mărimea pieței negre grecești se ridică la aproximativ 65 de miliarde de euro (echivalentul a 25% din PIB), rezultând în fiecare an un impozit neplătit în valoare de 20 de miliarde de euro.

Pedepsirea corupţiei în Grecia

Infracțiunea de luare de mită este prevăzută în codul penal ca fiind fapta funcționarului public care solicită, primește sau acceptă o promisiune în raport cu un beneficiu indiferent de natură sa, direct sau printr-un intermediat, pentru sine sau pentru altul pentru o omisiune ori o acțiune viitoare sau trecută, în raport cu atribuțiile sale de serviciu sau contrar acestora. Acțiunea va fi pedepsită cu închisoarea de cel puțin 1 an.

Dacă valoarea beneficiilor depășește 73.000 de euro sau dacă infracțiunea este comisă de un funcționar public din cadrul Ministerului de Finanțe, sancțiunea poate merge până la maxim 10 ani.

Precizăm că art. 237 din Codul penal elen stipulează situația conform căreia mita este primită de către o persoană ce efectuează funcții judiciare ori este arbitru, astfel, sancțiunile vor fi aceleași ca în varianta tip, iar varianta agravată va consta în cuantumul beneficiilor ce depășesc 73.000 de euro, pedeapsa fiind de maxim 10 ani închisoare. 

Infracțiunea de dare de mită este prevăzută în codul penal elen ca fiind fapta oricărei persoane care promite, oferă sau dă, direct ori indirect beneficii de orice natură, unui funcționar public pentru ca acesta să acționeze sau să omită să acționeze (sau pentru o omisiune sau o acțiune efectuată în trecut) referitor la îndatoririle sale de serviciu sau contrar acestora. Pedeapsa fiind de cel puţin un an de închisoare.

Dacă valoarea beneficiilor depășește 73.000 de euro infracțiunea va fi săvârșită în varianta agravată, astfel, sancțiunea nu va putea depăși 10 ani de închisoare.

Cazuri faimoase de corupţie

Fiind o ţară la fel coruptă ca România, nu ne surprinde să descoperim şi la greci dosare impresionante de corupţie:

Gigantul farmaceutic suedez NOVARTIS anchetat intr-un dosar de coruptie ce vizeaza numerosi ministrii si chiar prim ministrii din Grecia. Ancheta arata ca s-au oferit peste 50 de milioane de Euro mita pentru a oferi un tratament preferential produselor Novartis. În dosar au fost implicați și doi foști prim-miniștri greci, și alți 8 miniștri, toți acuzați de corupție.

Siemens a fost anchetată pentru o mită de 100 de milioane de euro dată oficialilor pentru a obţine contracte de modernizare ale telecomunicaţiilor. Fostul ministru Tassos Mantelis a fost condamnat pentru luare de mită la o pedeapsă de 12 ani cu suspendare. Tot Siemens a plătit peste 1 miliard de dolari pentru a închide un dosar de corupție vizând aranjarea jocurilor olimpice de la Atena din 2004.

Koriopolis – scandalul care leagă corupţia de lumea fotbalului. Un raport al UEFA a aratat ca cel putin 40 de meciuri au fost aranjate de catre mafia pariurilor intre 2009 si 2010 prin numeroase mite.

George Voulgarakis, ministrul marinei comerciale si adjunctii sai au fost acuzati intr-un dosar ce implica schimbul de terenuri in favoarea reprezentantului manastirii Vatopedi, arhimandritul Ephraim. Prejudiciul este de peste 100 de milioane de euro.

Dezvoltatorul german HDW s-a angajat sa vanda Greciei 6 submarine pentru un pret total de 2 miliarde euro, şi o mită de cca 120 milioane. Submarinele livrate aveau mari probleme de funcţionare. Firește, singurii arestați au fost cetățeni greci. Singurii cetățeni germani condamnați (cei doi reprezentanți ai firmei care a dat mita) au primit amenzi și pedepse cu suspendare. Fostul ministru al apărării elen a primit o condamnare de 19 ani închisoare în acest dosar, fiind eliberat condiționat după 5 ani pentru considerente medicale.

Alte dosare de corupție în Grecia implicând companii germane se referă la Daimler, Siemens, Deutche Bahn, etc. În toate cazurile s-a reținut că marile companii germane au dat mită oficialilor greci pentru încheierea de contracte.

Dosarul de corupție vizând sistemul de apărare antiaerian SONAK – 17 inculpați condamnați cu pedepse cu suspendare de la 10 la 16 ani pentru un prejudiciu total de cca 48 de milioane de euro. Deși s-a plătit această sumă pentru achiziția unui sistem de apărare, acesta nu a fost niciodată livrat. 

Mai mult de jumatate din populatia Greciei considera ca serviciul politiei este corupt. In 2015, Biroul Afacerilor Interne elen a investigat 1002 cazuri de coruptie în randul politistilor.

Protestele în Grecia

Grecii protestează frecvent, din varii motive, și aproape întotdeauna violent. Protestează împotriva crizei economice, împotriva măsurilor de austeritate pentru scăderea crizei, împotriva scăderii pensiilor, împotriva creșterii TVA, împotriva venirii președintelui Obama la Atena, împotriva americanilor în general, împotriva schimbării denumirii Iugoslaviei în Macedonia, împotriva primirii refugiaților, împotriva modului în care Germania condiționează Grecia pentru împrumuturile acordate, împotriva memorandumului semnat cu FMI, împotriva modului în care sunt impozitați cei bogați, împotriva restituirii împrumuturilor externe, împotriva actualei constituții cu propunerea ca poporul să redacteze o nouă constituție, împotriva reformelor din agricultură și turism, împotriva Guvernului, împotriva Parlamentului, împotriva Germaniei, împotriva FMI, împotriva UE, împotriva corupților, împotriva bogaților, aproape împotriva oricui. Majoritatea protestelor au fost violente, s-au aruncat cocktailuri Molotov, s-au incendiat numeroase clădiri și au avut loc bătăi între jandarmi și protestatari, fiind folosite gaze lacrimogene și tunuri de apă pentru dispersarea mulțimilor și finalizarea protestelor. Unele proteste au avut urmările dorite de protestatari (printre care inclusiv căderea Guvernului), altele nu.

Deci, rezumând, o țară cu un nivel îngrijorător de corupție (estimat la 10% din PIB), cu un nivel la fel de îngrijorător de evaziune fiscală (cca 25% din PIB), cu o rată a șomajului în rândul tinerilor de aproape 50%, o țară care a fraudat date financiare esențiale de mai multe ori, și totuși are o rată enormă de absorbție a fondurile europene (în 2017 a ieșit pe locul 1 în Europa la rata de absorbție, pentru al treilea an consecutiv), primește împrumuturi și ajutoare "fără număr", construiește autostrăzi și drumuri peste tot (inclusiv prin cele mai stâncoase pustietăți din insule găsim drumuri asfaltate de zeci de kilometri care duc spre o plajă izolată) și când se ridică problema restituirii împrumutului reacționează violent, cu proteste.

Dacă încă vă întrebați cum de Grecia nu a pățit nimic, Comisia Europeană a anunțat vara aceasta un nou program de supraveghere financiară a Greciei pentru a o ajuta să depășească criza economică prelungită. Atât.

Ah, de menționat că între Germania și Grecia există legături economice puternice, Grecia importând anual bunuri de cca 7 miliarde euro din Germania, și exportând către ea bunuri de cca 2 miliarde euro.

Cât despre OLAF, nici acesta nu a reacționat prea activ în ultimii ani în raport cu sutele de suspiciuni de fraude din fonduri europene, așa că fondurile au continut și continuă să curgă.

*Titlul ți introducerea aparțin redacției. 


Te-ar putea interesa








Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?


Copyright 2018 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.


dcn.n-nxt.26