Tradiții și obiceiuri de Sfântul Gheorghe. Ce nu ai voie să faci pe 23 aprilie

Sfântul Gheorghe, unul dintre cei mai mari martiri, a deținut o poziție înaltă în armata romană în timpul domniei împăratului Dioclețian. Datorită abilităților sale militare remarcabile, a avansat rapid în ierarhia militară și a câștigat recunoștința curții imperiale. Cu toate acestea, el a păstrat credința într-o religie interzisă în Imperiul Roman al secolului al IV-lea. Dioclețian, crezând că eșecurile armatei sale se datorau creștinilor care refuzau să aducă sacrificii zeilor războiului, a inițiat persecuții împotriva acestora.

Gheorghe a suferit și el, fiind închis și torturat pentru credința sa creștină. Însă, neclintit în credință, nu a renunțat și a fost executat prin decapitare. Este considerat unul dintre cei mai venerați sfinți în creștinism, ceea ce este demonstrat de numărul mare de persoane care îi poartă numele și de alegerea lui ca ocrotitor al multor orașe. Fiind un sfânt militar, Gheorghe este și patronul spiritual al Forțelor Terestre Române.

Tradiții, obiceiuri și superstiții 

Noaptea dintre 22 și 23 aprilie este privită cu teamă, fiind însoțită de tradiții și credințe populare. Potrivit acestora, este recomandat ca oamenii să rămână în case în această perioadă, deoarece se crede că sufletele strigoilor ies la vânătoare și bântuie prin sate, călărind pe cozi de mătură și aducând necazuri. Se spune că pentru a proteja vitele, este bine să se așeze ghimpi, mărăcini sau crengi de măceș la ușa grajdului, astfel încât strigoii să se rănească atunci când încearcă să le ia.

În plus, se crede că această zi este favorabilă pentru practicarea farmecelor de dragoste, fiind considerată o oportunitate pentru a atrage iubirea sau a întări legăturile romantice.

În ziua Sfântului Gheorghe, tradiția creștină presupune așezarea la porțile caselor a crenguțelor de fag sau iarbă verde, considerate aducătoare de rodnicie pentru anul ce urmează. Aceste ramuri verzi sunt apoi păstrate peste an, fiind folosite ulterior drept remedii împotriva bolilor.

O altă credință populară legată de această sărbătoare spune că în ziua Sfântului Gheorghe nu este recomandat să dormi, deoarece se crede că vei "fura somnul mieilor" și vei fi adormit tot restul anului.

Dacă în această zi vei merge pe malul apei, vei sta culcat pe burtă și vei vedea un pește, vei avea noroc tot anul.

O altă superstiție specifică sărbătorii de Sfântul Gheorghe este legată de urzicat. Oamenii cred că prin urzicat vor deveni mai ageri, mai muncitori și mai sănătoși în viitorul apropiat. 

În ziua Sfântului Gheorghe, la biserică se oferă credincioșilor ramuri de liliac sau, în unele regiuni, leuștean, cu scopul de a asigura sănătatea oamenilor și a animalelor pe parcursul întregului an și pentru a-i proteja de orice necazuri sau rele.

În scopul protejării împotriva relelor, oamenii se cântăresc în ziua Sfântului Gheorghe, având încredere că astfel vor fi viguroși și sprinteni până la următoarea sărbătoare, când acest obicei se reînnoiește.

Fetele aveau obiceiul de a planta usturoi, pe care îl păstrau un an. Consumând usturoiul crescut din anul precedent, ele credeau că vor fi binecuvântate cu toate virtuțile și că vor avea șanse mai mari să se căsătorească curând.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News