EXCLUSIV  Șefia CE, negocieri la sânge. Corlățean: România rămâne un jucător slab. Paradoxul Timmermans

Tudor Curtifan / 02 iul 2019 / 14:24 Salveaza PDF Comentarii
Frans Timmermans
Descriere foto: Frans Timmermans

Titus Corlățean a analizat negocierile care au loc în acest moment la Bruxelles pentru numirea șefilor instituțiilor europene, dar și poziția pe care o are România în tot acest proces.

Fostul ministru de externe a precizat pentru DC NEWS că negocierile de la Bruxelles și blocajul în care se află acestea sunt caracteristice fiecărui ciclu electoral iar în cazul în care nu se va ajunge azi la un consens nu va fi o dramă. Ele vor fi reluate după 15 iulie când Parlamentul European se reunește. 

 

Miza negocierilor de la Bruxelles este imensă. Macron blochează procesul

 

Situația este complicată întrucât grupul Renew Europe condus de Macron și Dacian Cioloș refuză conceptul de Spitzenkandidat (candidatul partidului european care a câștigat alegerile va conduce Comisia Europeană), în speță Manfred Weber de la PPE. Renew Europe îl susține pe Frans Timmermans, iar ieri aproape că s-a ajuns la un consens după ce PPE a făcut un pas în spate și a fost de acord cu numirea lui Timmermans iar Weber să preia funcția de președintele al Parlamentului European. Doar poziția împotriva lui Timmermans a Grupului de la Vișegrad și a Italiei au blocat momentan numirea olandezului. 

Din câte se pare, azi, PPE nu mai pare dispusă să renunțe la funcția de președinte al Comisiei Europene. 

„Este o negociere cu geometrie variabilă. Așa s-a întâmplat și în alte cicluri electorale, aceste blocaje nu sunt neobișnuite, doar că acum spectrul grupurilor politice direct implicate s-a modificat în sensul apariției grupului politic Renew Europe, condus de președintele francez Emmanuel Macron. În funcție de interesele specifice, de blocajele care apar, există această fluiditate a negocierilor. Dacă inițial au fost discuții pe care președintele Macron le-a avut cu ambele părți, ulterior a apărut informația că PPE și socialiștii se vor înțelege, dar a intervenit blocajul generat de poziția Grupului de la Vișegrad (n. r. Ungaria, Polonia, Slovacia, Cehia) și a Italiei. Datele problemei se schimbă permanent, e greu de anticipat rezultatul final”, ne-a precizat Titus Corlățean.

Fostul ministru de externe a mai precizat că mizele sunt foarte mari, deoarece se stabilesc decidenții politici și jocurile de putere pentru un ciclu de cinci ani care „include și un buget important post-Brexit”.

 

România rămâne un jucător slab

 

„Ar trebui să ne preocupe mai mult interesele legate de România și unde se află ea în negocieri. Nu am senzația că România este un jucător semnificativ în acest balet politico-diplomatic. Nici la dreapta în cadrul PPE și nici la stânga în cadrul Partidului Socialist European.

Din păcate trebuie să constat că România rămâne un jucător slab în jocurile de putere europene. Actualul președinte al României a fost interesat de-a lungul timpului de interesele personale și nu neapărat de cele ale statului român, chiar dacă le-a ambalat frumos. Nu îl văd să aibă un cuvânt major de spus în jocul de putere din interiorul PPE”, a mai spus Corlățean, în exclusivitate pentru DC NEWS.

În tot acest context vecinii bulgari negociază la sânge. Premierul Boyko Borisov s-a întâlnit cu Frans Timmermans și a transmis live o parte din întrevedere pe o pagină de socializare, spre nemulțumirea olandezului. Bulgaria a condiționat sprijinirea lui Timmermans la șefia Comisiei Europene de ridicarea MCV-ului impus de Uniunea Europeană Bulgariei.

 

România și paradoxul Timmermans

 

România însă nu are o poziție fericită nici în stânga eșicherului politic. Jocurile de putere de la nivel european au făcut ca guvernul să aibă un handicap major în puterea de negociere cu socialiștii europeni, lucru pe care l-a explicat și Titus Corlățean. 

„În stânga, Guvernul de coaliție PSD-ALDE are handicapul jocurilor de putere anterioare care au fost generate de PPE cu colegi din grupul socialist european, pe considerente de interes. Chestiunile legate de MCV, de corupție, de legile justiției au generat un anumit handicap guvernului iar în consecință nici capacitatea de negociere nu a putut fi foarte solidă. 

Probabil că calculele se leagă de o eventuală nominalizare, și cu sprijinul PSD, a lui Frans Timmermans, ceea ce este totuși un paradox având în vedere poziția anterioară a lui Frans Timmermans față de guvern și față de România în ansamblu. Acest lucru demonstrează că nici la dreapta, nici la stânga, România nu este într-o poziție foarte fericită”, concluzionează diplomatul român.


Te-ar putea interesa






Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2019 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.


dcn.n-nxt.27