"De altfel, noi și în acest weekend, Noaptea Muzeelor din București, în micul spațiu pe care îl avem, de informare, lângă Biblioteca Centrală Universitară, lucrăm acum să punem la dispoziția celor care participă la Noaptea Muzeelor câteva dintre documente, primele dintre cele care pot să fie evaluate într-un timp atât de scurt", a declarat Oana Țoiu pentru Radio România Actualități.

Despre ce dosare este vorba

Totodată, aceasta a spus că printre cele peste 5.000 de dosare descretizate se află documente referitoare, între altele, la alegerile din mai 1990, perioada mineriadelor, vizita regelului Mihai din 1992, prăbuşirea URSS şi reunificarea Germaniei. Documentele urmează să fie procesate şi scanate, iar accesul la ele va fi oferit treptat, potrivit ministrei de Externe.

"Noi am anunţat încă de la momentul propunerii, de la momentul în care am pus-o în transparentizare, că avem câteva dosare pe care le considerăm mai importante, care o să fie cele la care colegii de la Arhivele Diplomatice se uită prima dată, de acolo o să începem.

Şi vorbim de dosarele Mineriadei, dosarele primelor alegeri libere din România după Revoluție, de vizita Regelui Mihai, iar apoi, sigur, vor fi date în ordinea cronologică. Vorbim de 5.000 de dosare care nu sunt în acest moment digitalizate, deci nu poate să fie un proces făcut automat cu inteligența artificială sau cu un soft.

Cine va avea acces la dosarele desecretizate

O să fie un proces făcut de echipa noastră și, sigur, pe măsură ce o să fie finalizat, o să fie pus treptat publicului larg. Nu vom aștepta ca munca pe cele 5.000 de dosare să fie finalizată ca să poată fi deschise către cercetători, către cei care au participat la evenimentele acelor vreme, și publicul larg", a mai spus Oana Țoiu.

Întrebată dacă vorbim doar despre documente aflate în arhiva Ministerului Afacerilor Externe sau pot urma şi alte desecretizări instituţionale, Țoiu a spus: "În acest moment vorbim despre arhiva diplomatică, scrisorile, telegramele care se trimiteau către capitalele lumii, felul în care diplomaţii acelor vremuri şi ai altor ţări raportau către România perspectiva ţării dumnealor. În cazul alegerilor, de exemplu, avem şi numeroasele delegaţii care au fost prezente în România în 20 mai 1990. Pentru mine interesant a fost să văd numeroasa delegaţie din Statele Unite ale Americii /.../ orice altă delegaţie de observatori din Europa şi acesta este un semn foarte clar privind interesul pe care democraţiile lumii îl aveau de atunci faţă de tranziţia României şi ieşirea autentică din comunism, chiar dacă aici, la noi acasă, a durat mai mult decât poate ar fi fost necesar", a mai spus Oana Țoiu.

Ce tipuri de informații nu vor putea fi făcute publice

"Având în vedere volumul și diversitatea documentelor, vor exista și excepții? Ce tipuri de informații nu vor putea fi făcute publice?", a fost întrebată Oana Țoiu.

"Sunt trei tipuri de informații. Una dintre ele este trecută în hotărârea de guvern, informații care țin de cifrul de stat, informații care țin de logistică și așa mai departe. Există informații cu date de caracter personal, dacă nu vorbim de cineva care are o responsabilitate instituțională, ci în telegrame mai există cazuri ale unor familii, copii și așa mai departe, la vremea respectivă, datele respective pot să fie puse la dispoziția beneficiarilor care sunt vizați de cazul respectiv, dar nu publicului larg în toate cazurile, depinde de fiecare caz, inclusiv dacă persoana respectivă mai trăiește sau nu.

Dar repet, nu vorbesc de decidenții politici acum, care au o responsabilitate publică. În telegramele dintre misiunile diplomatice se întâmplă să fie și cazuri individuale în acea corespondenţă, fără ca asta să țină de vreuna din instituțiile statului ca responsabilitate. Şi apoi, sigur, dacă mai există documente care pot să pună greutate în relația bilaterală, însă acest lucru este improbabil, dat fiind durata lungă de timp care a trecut", a răspuns Oana Țoiu.

Google News icon Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News