Compania românească care a reușit: își vinde produsele multor armate NATO. Vedeta - autovehiculul blindat VLAH

Autor: Irina Constantin

”Un zbor de cinci minute al unei drone de buzunar între Agronomie și Băneasa, distanță parcursă vinerea cu mașina în o oră, îți arată cât de ușor se poate trece, de fapt, de la o expoziție de flori la o expoziție militară. Cele două lumi, pentru mulți paralele, sunt astăzi parte a unei realități în care un mesaj primit în miez de noapte pe telefon te avertizează că o dronă rătăcită poate transforma un câmp de flori într-un câmp de luptă.
Am dorit să vizitez expoziția de tehnică militară Black Sea Defense&Aerospace 2026 dintr-o dublă perspectivă, a unui pasionat de istorie și a omului politic interesat de luarea celor mai potrivite decizii care să contribuie la apărarea țării în vremuri de pace sau război.

Am vrut să văd în primul rând produsele, mai noi sau istorice, Made in Romania: tancul Bizonul are o vârstă respectabilă, dar tot își poate arăta forța și adaptabilitatea, elicopterul Puma este și el în prag de pensie și așteaptă să predea ștafeta noii generații de aparate de zbor. Cred că România trebuie să dețină cel puțin numărul de elicoptere pe care îl are astăzi în serviciu și să fie fabricate în țară. Ar fi cel puțin o greșeală să nu ne atingem aceste două obiective având în vedere resursa umană și industrială pe care o deținem la Brașov. Povestea noilor elicoptere pare să aibă ceva în comun cu cea a mult așteptatelor nave pentru Marina Română. Este în mod clar inadmisibil să ai șantiere navale în țară capabile să producă cele mai moderne nave de război și să accepți ca marina să fie atractivă pentru tineri doar prin Bricul Mircea.

Am discutat cu coreeenii de la Hanwha care construiesc o fabrică nouă în Dâmbovița, o capacitate ale cărei dimensiuni arată clar nu doar dorința de a întreține ceea ce ne vând, ci de a creea o capacitate industrială reală care să facă din țara noastră chiar un exportator, începând cu tunul autopropulsat capabil să trimită un obuz la 40 de km distanță. Turcii de la Otokar au cumpărat o fabrică la Mediaș și au prezentat la târg primul vehicul turcesc...Made in Romania. Sigur, motorul este nemțesc și transmisia englezească, dar așa se întâmplă și cu cele produse în Turcia. Acesta este un contract ambițios în care disciplina contractuală trebuie însoțită de construirea cu onestitate a unui parteneriat public privat pe termen lung.

Mă uit adesea cu nostalgie la o frumoasă clădire de birouri, pe care scrie Thales, ridicată pe ceea ce în studenția mea din anii 90 era un maidan din Regie. Am aflat că acolo lucrează peste 700 de tineri români pentru a dezvolta tehnologie radar de ultimă generație pentru cele mai exigente armate.Sper să fim și noi printre beneficiari.

Am fost impresionat de determinarea celor de la Blue Space Technology, o companie românească care reușește să își vândă produsele multor armate NATO și să investeasca tot profitul obținut în cercetarea și dezvoltarea unor noi produse românești. Vedeta standului a fost desigur autovehiculul blindat VLAH, conceput și fabricat în România.

Toate companiile românești care investesc în inovare trebuie sprijinite de o legislație care să permită achiziția produselor realizate în acord cu așteptările beneficiarilor publici în cadrul unor proiecte de cecetare. Made in România nu înseamnă doar capacitatea de a realiza industrial un produs, ci și drepturile de proprietate intelectuală asupra lui, astfel încât, în vremuri criză, să nu ne găsim în situația de a nu putea utiliza sau dezvolta produsele plătite.

Gradul de integrare industrială românească a noilor capacități de luptă nu însemnă doar menținerea sau apariția unor noi locuri de muncă, ci și dovada că am înțeles că reziliența nu este doar un cuvânt adus in cotidian de pandemie, ci un răspuns sistemic, structurat al unui stat capabil să își protejeze cetățenii în orice condiții.

Armata României are astăzi în dotare cele mai performante capacități de apărare, cum ar fi Himars sau Patriot, achiziționate în urma unor decizii luate cu mulți ani în urmă, ceea ce arată viziunea unor decidenți români, dar și încrederea partenerului strategic american de a ne livra tehnologie sensibilă. Războiul din Ucraina ne arată însă că supraviețuirea în caz de conflict depinde foarte mult și de capacitatea de punere rapidă în practică a celor mai inovative soluții.

Un filmuleț care circulă zilele acestea prin mesaje WhatsApp prezintă ceva aproape incredibil: la cel mai prestigios concurs de robotică din lume, desfășurat la Houston, Texas, primele 4 locuri din clasamentul final au fost câștigate de echipe reprezentând colegii din România. Acest uriaș potențial de inteligență ne dă speranța că printre acești minunați copii vor fi câțiva care din patriotism vor alege să rămână în țară. Țara în schimb va trebuie să aibă grijă de cei care o iubesc și să le asigure condiții necesare pentru a se pregăti și pentru a-și duce misiunile de luptă cu cele mai avansate mijloace ale momentului care să le dea încredere că undeva acolo sus, în ierarhia statului, cineva se gândește la viețile lor. Îmi aduc aminte o discuție avută acum câțiva ani, tot la BSDA, cu un subofițer, operator al unui Piranha 5, extrem de mândru de mașina lui de luptă, care, în caz de nevoie, va fi capabilă să ducă la îndeplinire misiunile primite și să îi protejeze viața. Cred că este esențială pentru întărirea capacității de apărare a României redarea încrederii celor ce poartă uniforma militară în dorința și capacitatea reală a statului de a fi învățat din lecțiile istoriei (o istorie în care soldații erau trimiși în prima linie cu puști ruginite) și de a le pune astăzi la dispoziție cele mai adecvate arme.

Așa cum am spus și în cadrul interviului acordat ad-hoc BSDA Review Magazine, avem cele mai noi tehnologii care pot să apere frontierele României, dar trebuie să investim în paralel în propriile noastre capacități de producție. Este mare nevoie de investiții și în cercetare și inovare, dar, neavând ani de așteptat, este ideal ca, pe lângă tehnica luată „de-a gata”, să fim capabili să anticipăm și să pregătim soluții naționale.

Mulțumesc domnului gen.lt(R) Corneliu Postu pentru consilere și sprijin!” transmite Robert Cazanciuc.