EXCLUSIV  România: Dictatura procurorilor, planul destructurării. Atunci când democrația este ucisă națiunea dispare

H. D. Hartmann / 20 feb 2019 / 22:52 Salveaza PDF Comentarii

“Este posibil ca președintele Trump să fie agent rus” sună sec, ca o sentință, declarația fostului director interimar al FBI Andrew McCabe. Această declarație a provocat șoc în SUA. 

Cu ocazia lansării memoriilor intitulate “The Threat”, sub pretextul promovării unei personalități din rândul procurorilor anti-Trump, presa liberală americană a reușit să scoată la suprafață imaginabilul. Un înalt oficial al structurilor de forță din SUA recunoaște că s-a gândit cum să îl demită pe președintele ales legal și legitimizat de alegeri democratice.

Ca urmare a unei opinii nedovedite prin probe și sancționate de către vreo instanță legimizată constituțional, procurorul McCabe a decis, el singur, că Trump este corupt de către Rusia, deci trebuie să fie înlăturat. Celebrul amendament 25, vag conceput pentru a răspunde doar unei situații medicale de urgență, era mijlocul de îndepărtare a lui Trump. Elita procurorilor împreună cu cea a Partidului Democrat, alături fiind instituțiile media, ar fi urmat să justifice lovitura, demolând pentru totdeauna democrația reală a poporului american. Căci după o astfel de acțiune, dacă reușea, niciun președinte american nu ar mai fi fost cu adevărat ales de către popor. Votul și puterea poporului american, soliditatea instituțiilor sale democratice, legea și corecta ei aplicare nu au existat în mintea fostului director FBI. Și nici a celor care au stat în spatele acestei uriașe lovituri organizate împotriva constituției SUA. Celebrul profesor de la Harvard Alan Dershowitz, o legendă a marilor lupte pentru drepturile omului din SUA și martorul cel mai calificat al redefinirii constituționale a Americii moderne, definește fără ezitare această declarație a fostului procuror șef FBI ca fiind nici mai mult nici mai puțin decât o recunoaștere a unei lovituri de stat.

Coup d’etat dată de procurori plătiți de către poporul american să îi apere exact împotriva acestui tip de destabilizare statală, în țara democrației consolidate și perfect acoperite de lege, iată o posibilitate care ne amintește de România și de violentele dialoguri regionale care au loc acum în Europa Centrală și de Est. De mai mulți ani, în peregrinările mele globale, prin multele întâlniri pe care le-am avut, aveam să identific prin prisma informațiilor primite un proiect neo-marxist extrem de bine pus la punct. Încă cu ani înainte de alegerile decisive pentru Casa Albă din 2016, elita globalistă și neo-marxistă avea o strategie bine închegată de a deconstrui marile puteri nucleare ale lumii. Declanșarea acestei strategii ținea de momentul în care Hillary Clinton ar fi devenit președinte al SUA. Ea era cheia acelui plan și condiția primară a succesului proiectului. Fuseseră alese puterile nucleare nu pentru că arsenalele nucleare sunt pericole la adresa păcii mondiale, ci pentru că ele reprezintă pentru toate statele posesoare pivotul și arcul suprem constituțional și militar al puterii lor naționale. Pentru SUA sau Franța, pentru Pakistan, India sau China, Rusia și Nord Korea, arma nucleară reprezintă linia roșie absolută a exercităriii puterii naționale asupra unui teritoriu și element de dialog final politic și de supraviețuire militară/fizică a națiunii.

 

Rusia, prima țintă

 

Iar tocmai cuvântul național crează elitelor globale problema cea mai importantă. Prima țintă era Rusia lui Putin. Devenită un obstacol fizic și cultural imposibil de învins prin atacuri concertate diplomatice sau economice (nici măcar criza din Ucraina care este produs, de la A la Z, al elitelor neo-marxiste nu a reușit să o zdruncine) Rusia era singura entitate statală capabilă să blocheze planul global de mutare a populațiilor lumii pe o axă care astăzi este atât de bine cunoscută. Ca să se înțeleagă cel mai bine, marile migrații ale acestui secol, delocalizarea a sute de milioane, dacă nu miliarde de oameni de pe un continent pe altul, cu cele două surse primare Asia/Africa spre Europa ca fiind continent gazdă și America de Sud spre SUA ca țară gazdă sunt planuri active ale elitei neo-marxiste globaliste. Pentru a crea aceste culoare, existența statelor naționale reprezintă cel mai important obstacol.

Ca atare s-a trecut la destructurarea acestora. Primul examen a fost acela al destructurării fostului spațiu iugoslav. Dispariția acelei entități politice multi naționale a creat state mici, de tip state-oraș care au eliberat culoarul balcanic al emigrației. Pentru a ajunge la acest culoar terestru există nevoia unui culoar mult mai sigur, în afară de cel maritim (care provoca frisoane tuturora din elitele globaliste). Pentru simplul motiv că acest culoar maritim duce cu gândul la o invazie mai mult decât la o migrație controlată și pentru că nu există tehnologia care să asigure selecția efectivă (mentală, religioasă, de pregătire profesională) a migranților pentru integrarea lor productivă în noile sisteme economice gazdă este nevoie de un culoar terestru care să reducă efectiv durata și pericolele presupuse de culoarul maritim. Astfel, în Africa, dispariția Libiei și colapsul total al statelor din centrul continentului a dus la crearea unui culoar terestru african, flancat de teritorii aflate sub autoritatea unor miliții islamiste sângeroase. Migrația populațională este astfel complet ținută sub control și devine proces de selecție automată prin rețelele oficiale ale organizațiilor internaționale care activează sub egida ONU.

Condițiile acestui scenariu s-au împlinit (elita neo-marxistă americană fiind astfel în avans organizațional față de cea europeană) la crearea culoarului sud american. Acolo, culoarul fiind doar terestru, cu puncte logistice de sprijin a maselor puse în mișcare, autoritatea asupra mișcărilor migraționiste este mult mai ușor de obținut. Este însă nevoie de o singură condiție. La Casa Albă, capitala țării gazdă să se asigure o succesiune în serie de președinți de tip Bush, Obama. Alternanța președinților războinici (Bush) cu cei pașnici (Obama) este esențială în obținerea unei cadențe lineare a fenomenului migraționist, dar și a unei perioade de timp ample pentru stabilizarea generațională și integrarea economică a migrației de masă obținută. Rolul lui Hilary Clinton acesta era, de a fi un președinte războinic. Prima femeie comandant șef al forțelor armate americane devenea, în cazul alegerii sale și prima amazoană a lumii.

 

George Soros, ideologul mișcării

 

La nivel politic, atât în Europa cât și în SUA, existența partidelor politice tradiționale, emanații ale proceselor istorice de creare a statelor naționale pune o problemă severă. Ca atare s-a impus distrugerea acestora. Iar primele rezultate s-au văzut în Italia, unde ca urmare a unei ample campanii împotriva corupției au fost decimate toate elementele statale și politice originare ale Italiei postbelice. Mai mult rețelele economice naționale, aflate în competiție în interirorul continentului European au fost și ele decimate prin impunerea unor noi politici de taxare și ecologice, prima victimă fiind Franța, care si-a pierdut locul de supraputere europeană și nucleară. Germania a luat decizia la timp să negocieze, Merkel obținând de la Obama (celebra negociere discretă de la Casa Alba din primul său mandat) totala hegemonie politică si economică asupra Europei. Prin acest gest, elitele globaliste au transmis că preferă disciplina cazonă germană (ideologul mișcării globale neo-marxiste Soros este și un mare admirator al economiilor de tip centralizat cu o structură socială localizată unic în jurul obiectivului economic), unicitatea ideologică și lipsa de educație universală a populației în fața unei expresii pluri direcționale, multipolare și sociale manifeste, duăa război, în Europa. Avem astfel și explicația transformării UE și a organizațiilor sale în adevărate instrumente militarizate de coerciție a țărilor europene recalcitrante sau mai puțin dispuse să fie vasale proectului globalist sub autoritate germană.

În SUA prin Partidul Democrat, elita globală dorește rescrierea legilor naționale, astfel încât noțiunea de graniță să dispară. SUA trebuie să de vină un spațiu de tranziție, exact ca și Canada care, aflată la Nord asigură culoarul său minor, dar extrem de important, de fluidizare a migrației asiatice de elită profesională spre SUA. Canada a fost primul experiment politic prin care s-a reușit completa permeabilizare a granițelor unui stat. Prin dispariția granițelor, dispare unul dintre cele mai importante elemente de definiție ale statului națiune. Obiectivul elitelor globale de dispariție a granițelor este practic atins în Europa.

Am prezentat acest scenariu, nu pentru a oglindii teoriile conspiraționiste, ci pentru a pune în lumină reală declarația procurorului american. Accident al istoriei sau simplă intuiție a poporului american, momentul alegerilor din 2016 a făcut ca la Casa Albă să se instaleze un miliardar cu ample resurse intelectuale și financiare, cu o experiența globală reală, care a înțeles exact proiectul de distrugere al SUA promovat de către elitele neo-marxiste și globale. Din dorința personală de a intra în istorie sau doar ca rezultat al unei elite militare și economice americane infricoșate de pierderea privilegiilor sale naționale, Trump a decis să se opună proiectului global. Iar replica împotriva lui s-a dorit devastatoare atât ca lecție pentru orice viitor președinte american cât și pentru orice leader ar avea dorința de a se opune jocului globalist. Și exact ca în România, agenții globalismului au folosit procurorii. În istoria veche, disputele dintre regi și vasalii lor erau rezolvate prin turniruri cavalerești. Cine cădea de pe cal pierdea disputa. Astăzi elitele se bat prin procurori. Cine pierde înfundă pușcăria iar familia este distrusă.

 

Dictatura procurorilor în România: Primii pași, sub binom

 

În România primii pași pentru instaurarea dictaturii procurorilor au fost făcuți de către SRI sub celebrul binom Maior-Coldea.  În SUA, pentru distrugerea lui Trump, un fost agent britanic, postat de mai multe ori la Moscova și aflat la pensie (tocmai pentru ca Marea Britanie să poate nega orice implicare oficială dacă acțiunea ar fi dat greș) a redactat un raport, pompos intitulat „Rușii știu totul despre Trump”, pe scurt „The file”. Comandat din zona gri a politicii mondiale, fără nume sau adresă, finanțat parțial de către campania lui Hilary Clinton și ținut într-un sertar pentru a fi scos la timp, dacă Trump, odată ajuns candidat al republicanilor, nu ar fi cedat la negocierile pre-alegeri cu elita globalistă, acest dosar a stat la baza acțiunii procurorilor ideologi din FBI. Aceștia au folosit elemente din dosar pentru a începe o acțiune oficială și sistematică de urmărire a campaniei și candidatului Trump. Deja declarat fals sau mincinos, dovedit a fi o însăilare de povești inventate de un englez mediocru și flamând, dosarul a fost piesa de rezistență a celei mai respectate instituții de forță din SUA. FBI, penetrat de procurorii activiști ai globalizării, a considerat informațiile din dosar ca fiind veridice și solide. 

Am citit acel raport cu aproape 8 luni înainte de alegerile din 2016. Momentul venea exact după ce marele manipulator (acum decedat) senatorul McCain primise același raport, tot din Canada, pe o filieră demult dezonorată de minciunile pe care le spune atunci când este bine plătită. Atunci mi s-a cerut părerea ca profiler. Am spus leaderului canadian, care mi-a cerut să îl citesc, că autorul trebuie să se ducă, dacă nu la pușcărie, măcar la casa de nebuni. Atunci nu știam că era un spion britanic. Dar eram uluit că oameni pe care ii cunoșteam bine (România deja avea experiențe de groază cu ei) ca Victoria Nuland sau asistenții de securitate și politică europeană de la Casa Albă, considerau acel raport ca fiind dinamită și devastator pentru Donald Trump. Totul devenise o demență totală.

 

Planul șantajului

 

Ca specialist de intelligence pot spune că am rămas înmărmurit de minciunile și contradicțiile pe care le conținea. Ca profiler pot jura cu mâna pe Biblie că așa zisele informații primite de la agentul britanic veneau în contradicție totală cu profilul pe care eu și specialiștii serioși îl constituisem despre Donald Trump. Am să dau un singur exemplu pentru a da măsura minciunii abjecte britanice. În dosar, agentul spune că a primit informații (pe care nu le verificase nici măcar la nivel minimal, măcar să identifice nominal actorii din informație) despre o aventură sexuală a lui Trump, la Moscova. Elementul, care trebuia să fie folosit pentru a îl șantaja, se referea la o manifestare sexuală atipică pe care Trump ar fi cerut-o de la inventatele partenere de o noapte din hotelul moscovit.

Contradicția era vizibilă cu ochiul liber, pentru că se știa  (practic la nivelul laboratoarelor serioase de cercetare era secretul lui Polichinelle) deja tiparul senzual și modelul interacțiunii intime ale candidatului, care, în contradicție cu susținerea din raport, nu prezentase niciodată în viața sa emoțională tendința plurială la momentul detensionării. Mai mult Trump detestă microbii. Fobia lui din naștere fiind amplificată de viața de cazarmă pe care a cunoscut-o ca elev al unui liceu militar de elită din SUA. Acolo, cadetul Trump era cunoscut pentru aversiunea violentă și totală față de orice atingere de către alții a efectelor sale personale. (Ca un element de profiling, tocmai această fobie accentuată a lui Trump, alături de alte ambiții personale, l-a împiedicat să își continue cariera militară la nivel superior, pentru care avea o adevărată vocație). Această aversiune s-a transferat și în viața matrimonială a maturului Trump.

Sunt cunoscute crizele sale de nervi când descoperea că toaleta personală fusese folosită de către copiii săi sau alți membrii direcți ai familiei sale, astfel încât valetul personal sigila efectiv ușa pentru a interzice accesul. Mai mult se cunoștea public de ani de zile, că partea cu dormitorul din avionul său, celebrul Boeing Trump, era strict interzis oricărui membru al anturajului său, indiferend de gradul de rudenie. Să vină cineva, dupa 50 de ani și să spună că Trump, la bătrânețe, a dormit într-un pat cu mai multe prostituate urinând era un nonsens și o minciună. Astfel de informații false existau în dosarul folosit de către FBI. Nici una dintre informațiile prezentate de către acel britanic nu erau reale sau nu dovedeau vre-o acțiune a lui Trump în favoarea cuiva din Rusia.

Rapoartele de intelligence provenite din Rusia prezentau exact situația inversă, relatând despre un Trump enervat, până la a țipa la avocații săi, de neprofesionalismul interlocuitorilor săi ruși și despre o cameră de hotel neatinsă. Trump de altfel a plecat cu o zi mai devreme decât programarea inițială. Cunoscut pentru duritatea sa profesională, șeful de securitate personală a lui Trump a instruit întreaga delegație să nu se atingă de nimic din cameră și să nu accepte cadouri. Până și apa de băut a fost adusă din avionul organizației Trump. Cu toate că avea imense resurse de a verifica, pe minute, prezența și acțiunile lui Trump oriunde în lume,  profesionistul FBI, solidul FBI, organizația cea mai influentă de procurori, de care tremură o planetă întreagă, a folosit elementele false din raportul britanicului pentru a bloca ascensiunea lui Trump și apoi pentru a distruge președinția acestuia.

 

Modelul a reușit în România

 

Acest model a fost folosit exact la fel și în România. Un delator, de care nici acuzatul habar nu avea, sau un raport plin de falsuri al SRI au stat la baza celor mai multe dosare DNA. Când acțiunea judiciară se declanșa, ziariștii sub acoperire organizau campania mediatică de distrugere a celui acuzat. Linșajul media cumulat cu probe prefabricate sau oferite de așa zise surse legitime din interiorul serviciilor de informații deveneau arme extra-judiciare imposibil de combătut. Testul reușit din România a fost transferat în SUA. La scara valorică, nimicmicia strategiei anti Turmp a dus la eșecul acesteia. Ca atare directorul interimar al FBI s-a gândit nici mai mult nici mai puțin la o lovitură de stat. Elitele globaliste hotărâseră să distrugă instituția prezidențială americană și pe posesorul butonului nuclear.  Destructurarea statală a SUA trebuia făcută tocmai de către procurorii din FBI.

Declarația lui McCabe îmi aduce aminte de ceea ce s-a întâmplat în România lui Băsescu și Iohannis. Întreaga democrație românească (incipientă și imatură) a fost deturnată și malformată de către o forță invizibilă, inaudibilă, ilegală dar feroce prin  manifestarea sa. Forța procurorilor aflați în slujba unor alte interese, decât cele ale aplicării legii, a făcut din România o țară instabilă, imposibil de guvernat, cu imediate efecte în destructurarea democrației și deconstrucția definiției social-statale. România de astăzi este rezultatul acțiunii procurorilor, care au decis, la un ordin străin de țara lor, că politicienii aleși sunt corupți.

Pentru ca narativul să fie validat de fanteziile acestor procurori, au fost inventate acuzații, au fost falsificate probe, au fost inventate metode inimaginabile de minciună prin implicarea mass-mediei și a stapânilor ei din umbră, serviciile de informații. Iar cei care se opun acestui experiment (și astăzi activ) sunt imediat catalogați ca fiind agenți ai Rusiei. Identic în România, identic în SUA. McCabe ne spune, la ceas de seară, folosind instrumentul media favorit al elitei globaliste și anume CNN că nu numai în România s-a petrecut acest imens experiment, dar s-a dorit implementarea lui și în SUA. Iar instrumentele destructurării ambelor state naționale, cel român și cel american au fost aceleași - procurorii.

Notă: Titlul și intertitlurile aparțin redacției, textul și opinia - autorului


Te-ar putea interesa







Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2019 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.


dcn.n-nxt.23