România ar putea primi 60 de miliarde de euro în bugetul UE 2028-2034, bani considerați hotărâtori pentru dezvoltarea țării, plus până la 10 miliarde euro din Fondul de Competitivitate, anunță ministrul Dragoș Pîslaru.

România are alocată suma de 60 de miliarde de euro în propunerea Comisiei Europene pentru bugetul 2028-2034, iar țara noastră ar putea accesa suplimentar aproximativ 10 miliarde de euro din noul Fond de Competitivitate, a anunțat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, într-o declarație susținută vineri la București. Potrivit acestuia, alocarea este una „hotărâtoare” pentru direcția de dezvoltare a României după anul 2028.

De la PNRR la PPNR: un nou model de gestionare a fondurilor europene

Ministrul a explicat că bugetul total propus de Comisia Europeană pentru perioada 2028-2034 este de 2 trilioane de euro, iar România va beneficia de o alocare certă de 60 de miliarde. În plus, țara noastră își propune să obțină o parte din fondurile puse la dispoziție prin Fondul de Competitivitate, aproximativ 10 miliarde de euro, deși aceste sume nu sunt dedicate în mod direct unui stat anume.

Pîslaru a subliniat trecerea de la actualul PNRR la PPNR, Planul de Parteneriat Național și Regional, un nou instrument care ar trebui să permită folosirea coerentă și predictibilă a fondurilor europene, în strânsă legătură cu investițiile naționale și private.

România, obligată să vină cu mecanisme simple și eficiente

Ministrul a avertizat că, pe baza lecțiilor din implementarea PNRR, România trebuie să evite un mecanism birocratic împovărător pentru noul cadru financiar.

„Dacă nu creezi un design care să nu aibă o mie de condiționalități, riști să nu ai succes în folosirea banilor”, a spus Pîslaru, adăugând că România trebuie să fie pregătită cu mecanisme clare până la 26 februarie, când în Cipru va avea loc Consiliul Afaceri Generale pe coeziune.

Citește și: Reacția UE la planul de pace SUA - Rusia pentru Ucraina. Ștefan Popescu arată un punct vulnerabil al Franței

Un singur fond în locul zecilor de regulamente

Propunerea Comisiei Europene schimbă radical structura finanțărilor: în locul unei multitudini de fonduri cu regulamente separate, statele membre vor lucra cu un singur fond flexibil, putând direcționa resursele fie spre coeziune, fie spre dezvoltare rurală, fie spre investiții în reforme tip PNRR.

Pîslaru a explicat că aproximativ 30% din finanțare ar urma să fie condiționată de implementarea unor reforme asumate de fiecare stat membru.

România vrea să fie actor activ în negocierile UE

Noua arhitectură financiară trebuie să acopere nu doar obiective tradiționale, precum reducerea decalajelor, ci și două teme majore impuse la nivel european: competitivitatea economică și apărarea și securitatea, domenii în care România ar putea obține finanțări consistente, având în vedere poziționarea strategică pe flancul estic al UE.

Pîslaru a precizat că România trebuie „să își urmărească interesul” în negocierile din următorii doi ani, pentru a se asigura că alocarea rămâne intactă și că țara noastră nu pierde resurse esențiale. Prezența la București a 10 miniștri și 4 secretari de stat, la reuniunea privind viitorul politicii de coeziune, arată, potrivit ministrului, disponibilitatea României de a contribui activ la noul cadru financiar.

Conferință dedicată viitorului coeziunii europene

Declarațiile au fost făcute în marja conferinței „Coeziunea 2027+: un factor de stimulare a dezvoltării pe termen lung, a competitivității economice incluzive și a rezilienței în întreaga Europă”, organizată vineri la București. Evenimentul marchează eforturile României pentru menținerea unei politici de coeziune puternice după 2027, considerată esențială pentru reducerea disparităților de dezvoltare.

Dacă dorești, pot rescrie știrea într-o variantă mai scurtă, mai analitică sau cu accent pe impactul pentru românii din diaspora.

Google News icon Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News