În cadrul emisiunii la care facem referire, invitaţi au fost Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe, Dan Dungaciu, directorul Centrului de Relații Internaționale al Academiei Române, George Grigoriu, jurnalist Realitatea TV), Florian Bichir, istoric.
În cele ce urmează vă prezentăm o parte din dialogul purtat în cadrul emisiunii moderate de Rareş Bogdan:
Rareș Bogdan: BOR face un pas extrem de important în parteneriatul cu Biserica catolică, context în care în interiorul bisericii apar o serie de scandaluri, aparent fără legătură unul cu altul...
Cristian Diaconescu: Ceea ce se întâmplă în BOR trebuie privit într-adevăr cu foarte mare atenție. BOR este o biserică națională, în timp ce Biserica ortodoxă rusă este o biserică multinațională. Pornind de la acest principiu, trebuie să înțelegem următorul lucru: BOR, ca și România în ansamblul său, se află într-o zonă de confruntare geopolitică cât se poate de semnificativă, din care nu se poate da la o parte, între Est și Occident. Expansiunea geopolitică a Moscovei cuprinde și confruntarea cu BOR. Evident, cu alte forme. Este mult mai ocultă această luptă de interese, dar nu este mai puțin decisivă. Să nu uităm, Biserica de la Chișinău este ruptă între Patriarhia de la București și la cea de la Moscova. De asemenea, astăzi, când vorbim, există o confruntare extraordinară în Balcani, tocmai pentru a nu lăsa o anumită categorie de influență occidentală să se extindă prea tare.
Pe acest tip de confruntare, vulnerabilitățile interne ale instituției BOR trebuie gestionate cu foarte mare atenție, mai ales că „neprietenii" le pot folosi. Dacă ar fi să privesc la tabloul României din punctul de vedere al răspunderilor pe care le are în această regiune, aș plasa foarte sus BOR, păstrarea nu numai a credinței, ci și a încrederii în instituții. Aici apare problema. În momentul în care ar apărea dezbinarea, schizma internă, vor profita mult mai mulți decât factorul care a dezbinat. Se va folosi această fisură de o manieră mult mai gravă și complicată, pentru România, nu numai pentru BOR, decât ne-am putea imagina.
Florian Bichir: Ceea ce se întâmplă în zona asta, eu am numit-o „internaționala ortodoxă", este un fenomen mult mai vechi care ține de miturile fundamentale ale Rusiei. După căderea celei de-a doua Rome, în anul 1453, apare un călugăr, Filotei, în timpul lui Ivan al III-lea, care vine cu ideea imperiului rusesc, indiferent cum s-a numit el de-a lungul timpului (imperiul țarist, URSS, federația rusă) ca a treia Romă. Două Rome au căzut, a treia Romă este Moscova, care nu va cădea niciodată. Acesta este unul dintre miturile fundamentale ale poporului rus.
Pornind de aici, înțelegem ce se întâmplă acum: Patriarhia Rusă subminează autoritatea Patriarhiei Ecumenice. De aceea am vorbit că există pericolul acestei „internaționale ortodoxe", sub conducerea Patriarhului Chiril.
Totuși, se pune întrebarea de unde pornește această agresivitate a Patriarhiei Ruse? Litigiul pe care îl avem privește Republica Moldova și juristicția de acolo. Conform canonului 42 apostolic, nu pot să existe doi episcopi în aceeași cetate. Dacă extrapolăm acest lucru, în Moldova jumătate țin de Patriarhia română, jumătate de cea rusă. În momentul în care s-a încercat numirea unor episcopi acolo, aceleași țări care nu au participat la Sinodul de la Creta au acuzat BOR de toate ereziile posibile.
În anul 2007, la inițiativa patriarhului Bartolomeu, s-au întâlnit două comisii, una rusească și una românească, la Mănăstirea Troian din Bulgaria, care au discutat acest subiect.
Dan Dungaciu: Aș vrea să fac niște completări. Domnul Bichir a invocat niște canoane. Aceleași canoane spun însă că ocupația militară nu se poate transforma în ocupație eclezială. Ce s-a întâmplat în Basarabia la 1812 s-a întâmplat cu o încălcare profundă a canoanelor, pentru că, după ocuparea militară, s-a trecut la cea eclezială. Asta este încălcarea de la care pleacă totul.
În al doilea rând, rusificarea care s-a întâmplat apoi în Basarabia s-a făcut prin biserică. Asta este de fapt problema cu biserica rusă. Nu că a vrut să-i aducă mai aproape pe credincioși de Dumnezeu, ci că a vrut să-i aducă mai aproape de limba rusă. Mitropolia Basarabiei este de fapt succesoarea Mitropoliei Moldovei, cea de dinainte de 1812. Problema statutului ei este unul dintre proiectele la care statul român ar trebui să reflecteze mai apăsat, mai ales în anul 2018. Ea a fost recunoscută de CEDO și de statul moldovean, obligat să o recunoască de către CEDO.
Pe de altă parte, ispita apropierii de Patriarhia rusă, mai așezată și mai tradițională, va deveni o miză importantă a discuțiilor legate de referendumul pentru familie. Acolo se va pune în contrapartida Europei, cea fără valori și fără principii creștine.
Cred că România va trebui să facă față unor presiuni cu care nu s-a mai confruntat din anul 1989.
Cristian Diaconescu: Discuțiile despre extinderea influenței ruse nu ar trebui să ne surprindă. Este o politică publică și asumată de administrația de la Kremlin. În acest sens, Biserica Ortodoxă rusă este instrumentul, nu scopul.
România trebuie să fie foarte atentă din acest punct de vedere. Statul nu poate interveni, politicul nici atât. Și eu cred că momentul referendumului va fi folosit intens pentru promovarea unor concepte.
Florian Bichir: Este o miză care va fărâmița România în următorii ani. Rusia atacă pe toate fronturile și, ce n-a reușit să facă militar, se luptă să facă pe plan spiritual. Dacă nu suntem pregătiți să ne asumăm latinitatea noastră, valorile occidentale, dar și pe cele autentic ortodoxe să le apărăm, alunecăm fără să vrem în zona lor de interes.
Rareș Bogdan: Referindu-ne la cazul episcopului de Huși...
Florian Bichir: Cazul în sine a fost unul extrem de complex, iar, în opinia mea, biserica a ieșit întărită din această criză. În BOR, dincolo de statutul de organizare și funcționare, există regulamente pentru judecarea unor abateri morale. Acest caz este unul fără precedent. BOR nu s-a mai confruntat până acum cu o asemenea situație și nu avea reglementări pentru un astfel de caz. Scăparea a fost că s-a retras episcopul. E bine că am ieșit din criza asta. Și e bine că există un precedent, pentru că le-a intrat frica în oase. Episcopii erau prinți ai bisericii. Acum s-au modificat regulamentele și le-a intrat frica în oase.
[citeste si]
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
