Iată analiza politică scrisă de Alexandru Cumpănașu pentru dcnews.ro:
Renașterea fantomelor Europei odată cu războiul din Ucraina a dus la renașterea unor curente ideologice sau abordări primitive în rapoartele dintre țări, indivizi, culturi, civilizații. Deși adormite de aproape un secol de securitatea și pacea oferite de NATO, acestea revin, dovedind că Europa rămâne un continent al marilor realizări, dar și al marilor orgolii și ambiții. Odată cu Procesul de la Nurenberg, am crezut cu toții că perioada viziunilor radicale, extremiste, xenofobe, dar mai ales a curentelor ideologico-politice în funcție de puritatea rasei umane a dispărut.
Tolerate pentru că nu prizau, au reapărut sub forma unor mișcări extremiste
Reacții marginale ale unor grupuri dornice să-și manifeste diferențierea față de restul societății, care și-au spus neonaziști, neohitleriști, au fost tratate cu indulgență, deoarece acestea nu "prizau" la populația căreia îi muriseră părinții, copiii, frații în războaie care au măcinat Europa. Odată cu stabilitatea economică și politică a Europei, au reapărut sub o formă din ce în ce mai periculoasă mișcări extremiste cu priză, de data aceasta, atât în zona leadership-ului politic sau administrativ, cât și în zona maselor.
"Istoria are întordeauna dreptate"
Până la războiul din Ucraina aceste mișcări nu au fost tratate în mod serios și nici conștientizate sub aparența unui status-quo de pace, liniște, toleranță, altruism între cetățenii și statele Europei. Incredibil, dar istoria are întotdeauna dreptate, iar ciclicitatea ei nu mai poate fi pusă la îndoială.Odată cu dispariția acelor generații care au suferit direct de pe urma războaielor, au apărut noi generații dornice să-și manifeste "plictiseala" de democrație prin îmbrățișarea unor curente sau atitudini xenofobe, antisemite, etc.Astfel, un alt episod extrem de important îl reprezintă războiul din Orientul Mijlociu. Acesta a demonstrat încă odată lipsa de coeziune europeană, de viziune unitară, dar mai ales breșele unei societăți ce părea așezată și care marginaliza orice amenințare la valorile tradiționale: familie, credință, patriotism moderat.
Curentul neonazist, extrem de agresiv
În ciuda bunăstării nemaiîntâlnite în Europa de sute de ani, curentul neonazist a devenit extrem de agresiv și cu aderență mare în rândul populației și al leadership-ului de orice natură, în care puritatea rasei și excluderea, condamnarea, "lichidarea" semenilor în funcție de origine etnică stă la baza acestui așa-zis curent ideologic.Germenii săi au apărut odată cu creșterea mesajelor radicale eurosceptice în care, din dorința de a câștiga voturi, unii politicieni europeni au încurajat discursuri ușor de asimilat, critici la adresa Europei și de divizare între state. Treptat, unele dintre aceste mișcări eurosceptice s-au transformat în mișcări radical-naționaliste.
Platformă extremistă în întreaga Europă
Astfel, lideri ai unor partide europarlamentare au creat terenul pentru o platformă extremistă ce acționează astăzi în Europa întreagă. Fie pentru că au avut un interes politic sau au fost finanțați de puteri care își doreau o Europă slabă, aceștia poartă principala vină pentru dezvoltarea unor curente radicale inspirate din ideologia nazistă. Aceste mișcări au devenit unele neonaziste exploatând: neîncrederea între țările europene, discursurile partidelor și liderilor eurosceptici, nemulțumirea populației europene în fața eșecurilor unor lideri ai UE, eșecuri care au vizat coeziunea Uniunii, prosperitatea la nivelul întregii Europe, securitatea individului și lipsa de perspectivă în materie de politică externă.Dacă în multe țări europene aceste mișcări neonaziste se manifestă deja public într-un mod extrem de agresiv (Ungaria, Germania, Belgia, Polonia, etc), în altele, precum România, se produce un proces și mai periculos, acela al creșterii latente a acestor influențe la nivelul liderilor, opiniei publice și, în cele din urmă, al cetățenilor.
"Pericol extrem de mare"
Neonazismul se manifestă în România sub forma unei nostalgii neolegionare, un derivat al nazismului, iar promotorii săi sunt atât lideri politici, cât și lideri de opinie (ong-iști, intelectuali, istorici, etc).În acest moment România se află într-un pericol extrem de mare tocmai pentru că mișcarea neolegionară nu este una atât de agresivă și contondentă precum în celelalte țări. Aceasta acționează printr-un patriotism abstract, în numele căruia se manifestă în spirit de ură de rasă, xenofobie. Neolegionarismul este prezent în discursul multor politicieni ce vorbesc din ce în ce mai des de ura împotriva Islamului, eșecul UE, enclavizarea României prin superioritatea nativă a poporului român, redeschiderea multor episoade istorice sensibile cu vecinii, dar și în ceea ce privește personalități ale istoriei: de exemplu Mareșalul Antonescu, Regele Mihai, dosarul Basarabiei, etc.
Anarhiști cu priză la public
În ultimul an curentul neolegionar pare să fi prins rădăcini tot mai adânci pe care le observ la tot mai mulți decidenți ai României, dar și în zona elitelor intelectuale. Mesajul acestui tip de curent este următorul: "NOI suntem România. Cine face parte din grupul nostru există, cine nu, trebuie eliminat." Nu mă refer la eliminarea fizică, ci la o confiscare totală a puterii politice-economice-administrative, precum și a spațiului public. Mijloacele de manifestare includ radicalismul ideilor exprimate; indiferent de subiect există un singur grup care are dreptate: atitudinea față de ceilalți actori ai spațiului public fiind una de atac personal, de ură și fructificare a unor nemulțumiri ale populației într-un mod populist. Adepții acestei mișcări nu sunt euroatlantici, nici euroasiatici. Ei sunt anarhiști, iar ideile exprimate sunt unele cu o priză imensă la public. Întotdeauna o poziție clară, radicală este mai ușor de înțeles, de acceptat, de îmbrățișat decât un mesaj echilibrat, rational. Prin urmare, receptorul emoțional întotdeauna învinge bătălia cu rațiunea.
Cei care compun aceste grupări sunt personaje profund îndoctrinate, unii dintre aceștia cu rădăcini legionare, victime ale regimului comunist, prin urmare cu atitudine revanșardă față de tot ce a urmat. Li se alătură tineri intelectuali care nu își mai regăsesc un spațiu de manifestare a revoltei, ideilor, viziunilor, precum și mișcări finanțate din afara României, cum se întâmplă și în Ungaria, menite să destabilizeze politic, economic, dar mai ales social o țară care încă mai are răni deschise. Această atitudine neolegionară poate fi identificată ușor nu doar în discursul public al liderilor politici sau de opinie ce promovează agresivitatea, ura de rasă, patriotismul extremist, intoleranța, conflictul, ura, dar și prin „autismul" unor conducători ai statului român ce devin „sectari" refuzând orice input din afara spectrului lor de gândire și relaționare. Acest curent se va dezvolta anul acesta, acționează deja, pentru a pune mâna pe întreaga putere și are deja suficiente pârghii pentru a „lichida" orice alt curent de opinie.
Un regim care epurează România
Democrația pentru această mișcare reprezintă ca și pentru mișcarea nazistă, doar un instrument prin care să capete o putere totală și să impună un regim care „epurează" România de elemente defecte: alte etnii, partidele politice, exprimarea liberă a diverselor persoane.Acest curent sau această mișcare include din păcate, fără a da nume, persoane aflate în anturajul celor mai puternici oameni ai României; demnitari ai statului român, dar și „aripi" civice dispuse să foloseacă orice fel de arme pentru impunerea grupului din care fac parte. De la tragediile personale ale unor adversari ideologici (exemplu: adepții democrației) până la folosirea anumitor instituții sau încercarea de a le captura. Toate din păcate au loc din cauza unei indiferențe totale atât din partea partidelor politice, ca pilon fundamental al democrației, până la ignorarea de către elita intelectuală conservatoare și absorbită de propriile războaie.
Nu se poate dezvolta fără lași
În același timp, un astfel de curent nu poate prinde, nu se poate dezvolta fără lașitatea celor care trebuie să apere un sistem politic imperfect, dar singurul care garantează libertatea de exprimare a individului: DEMOCRAȚIA.Dintre aceștia mă opresc, în cadrul acestui articol, la liderii partidelor politice parlamentare, aceia care nu sunt deja parte a acestui grup restrâns, violent și revizionist. Ascunderea liderilor politici și fuga lor de răspundere în această perioadă este cel mai grav atentat la democrație, dându-le câmp liber acestor "secte" ideologice să se manifeste și să capete teren. Momentul trezirii partidelor poate fi prea târziu, iar soarta acestora poate fi pecetluită dacă vor continua să considere acest curent drept un mijloc sau instrument cu care se pot juca.Nu în ultimul rând, responsabilitatea pentru creșterea rapidă a acestor idei de ură, xenofobie, purificare națională sau enclavizare o poartă fiecare dintre noi prin tăcerea surdă în fața atitudinii agresive, pătimașe, de sufocare a democrației de către acei indivizi, sub impresia unei reprezentări a fiecăruia dintre noi, a frustrărilor, nemulțumirilor acumulate față de un sistem politico-social defect.
Distrugere, răzbunare, condamnare
Doar că, din păcate, așa cum s-a întâmplat de atâtea ori în istorie, atât în România, cât și în alte state, aceste structuri radicale nu au reprezentat pe nimeni decât atitudini personale sau de grup de distrugere, răzbunare și condamnare, în ultimă instanță, a tuturor celor ce azi îi cauționează sau tolerează.
Notă: Titlul și textul aparțin autorului, introducerea și intertitlurile aparțin redacției.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
