Încrederea suedezilor în guvernul condus în ultimii opt ani de către premierul Fredrik Reinfeldt s-a erodat, nu doar pentru faptul că există o anumită saturație din partea alegătorilor, ci și din pricina unui paradox: cetățenii consideră că taxele plătite statului au scăzut prea mult în ultimii ani, cu impact asupra unor servicii, precum educaţia, relatează Wall Street Journal.
"Premierul Suediei nu ar trebui să aibă motive de îngrijorare. Finanţele statului sunt solide, economia creşte, iar 2014 marchează două secole de la ultimul război în care a fost implicată ţara. Şi totuşi, Fredrik Reinfeldt, care şi-a condus ţara prin una dintre cele mai grave crize economice ale Europei, se află cu spatele la zid. Cu şase luni înainte de alegeri, Partidul Moderat, pe care îl conduce, se află mult în spatele Partidului Social Democrat. După opt ani la conducerea ţării, există o anumită saturaţie din partea alegătorilor. Dar Reinfeldt se confruntă şi cu ceva mai puţin obişnuit - suedezii consideră că taxele au scăzut prea jos", scrie publicaţia americană, potrivit Mediafax.
Deși Suedia avea la un moment dat cea mai ridicată rată de impozitare din lume, în prezent se află pe cinci, potrivit Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE). De la preluarea mandatului în 2006, Reinfeldt a redus povara fiscală de la 48% din PIB la 44%.
Cu toate că eliminarea unor taxe sau reducerea altora a fost o strategie care l-a ajutat pe premierul suedez să câștige două runde de alegeri, acum această politică este speculată de opoziția social-democrată, care susține că există o legătură între reducerile de taxe şi declinul standardelor în infrastructură şi în şcoli. De altfel, un studiu al OCDE a arătat o deteriorare rapidă a notelor obţinute de elevii suedezi.
În prezent, după ce în ultimii ani a scăzut de cinci ori impozitul pe venitul personal şi de două ori rata pentru companii, Reinfeldt îi anunță pe suedezi că nu prevede noi reduceri de taxe pentru următorul mandat, vizând, pe de o parte să transmită populației că premierul este hotărât să susţină serviciile publice, precum învăţământul, dar și că executivul va susţine cheltuielile fără împrumuturi excesive, după ce opoziţia a acuzat guvernul că a cheltuit iresponsabil.
Potrivit sondajelor, criticile au erodat încrederea populaţiei în modul în care guvernul administrează economia, arată sondajele, în timp ce analişti şi editorialişti afirmă că multe dintre acuzele opoziţiei privind vulnerabilitatea economiei nu sunt, însă, fundamentate.
În final, cotidianul american susține că orice ameninţare privind cheltuielile prea ridicate pare îndepărtată. Îndatorarea ţării se situează la circa 40% din PIB, circa jumătate faţă de Germania, iar Ministerul de Finanţe estimează un deficit bugetar de aproximativ 2% din PIB pentru acest an, urmând ca în 2017 să se ajungă la excedent.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
