Peste tot în lume, moștenirea e subiect de dispută şi poate naşte conflicte aprinse între membrii familiei. Unii moștenitori ai defunctului sunt nemulțumiți de ceea ce primesc, astfel că merg în instanţă şi se întind cu procesele pe ani de zile. Rudele ajung să-şi poarte pică, să nu își mai vorbească, iar de multe ori se ajunge chiar la violențe. Iată exact cine are dreptul la moștenire și cum se împarte averea după care tânjește toată lumea. Legea moștenirii este una foarte clară, care specifică exact cum se împarte averea unei persoane defuncte. Se specifică exact la ce cote parte din avere are dreptul fiecare urmaș, pentru a nu se ajunge la procese între aceștia. Cu toate acestea, instanțele sunt pline de astfel de spețe. Codul Civil prevede foarte clar că moștenirea poate fi de două feluri: cea legală prin care se oferă anumite drepturi rudelor și soțului, și cea testamentară în care este redată în formă concretă dorința celui care a lăsat moștenirea respectivă.
Ce cotă parte primeşte fiecare
Trebuie specificat faptul că moștenirea legală oferă drepturi atât soțului, copiilor, dar și altor categorii de rude ale defunctului. Cum se împarte însă averea? Ei bine, cea care face diferența este însă cota parte care îi revine fiecăruia. Astfel, există patru clase de moștenitori legali care, în ordinea prezentată, vin la moștenirea unei persoane:
- clasa întâi: descendenţii (copiii și copiii acestora, indiferent de gradul de rudenie)
- clasa a doua: ascendenţii privilegiaţi (părinții) şi colateralii privilegiaţi (frații și surorile, copiii acestora și nepoții de frate/soră)
- clasa a treia: ascendenţii ordinari (bunicii, străbunicii etc.)
- clasa a patra: colateralii ordinari (unchi, mătuși ai defunctului, veri primari și frații și surorile bunicilor defunctului)
Moștenitorii aflați în clasa a IV-a vor obține ceva din moștenire cu o condiţie: dacă cei din clasele superioare de moștenitori nu există sau nu sunt interesați să primească ceea ce li se cuvinte din partea persoanei decedate. Codul Civil prevede cota soțului supraviețuitor în funcție de concursul fiecărei clase succesorale după cum urmează:
- un sfert din moştenire, dacă vine în concurs cu descendenţii defunctului (copiii)
- o treime din moştenire, dacă vine în concurs atât cu ascendenţi privilegiaţi (unul sau ambii părinți)
- cât şi cucolaterali privilegiaţi ai defunctului (frați, surori sau copiii lor)
- o jumătate din moştenire, dacă vine în concurs fie numai cu ascendenţi privilegiaţi, fie numai cu colaterali privilegiaţi ai defunctului
- trei sferturi din moştenire, dacă vine în concurs fie cu ascendenţi ordinari (bunici), fie cu colaterali ordinari ai defunctului
Ce se întâmplă în cazul în care cuplul respectiv nu a avut copii, iar părinții soțului decedat au trecut și ei în neființă? Ei bine, în această situație soțul supraviețuitor poate moșteni totul, dacă defunctul a lăsat așa prin testament. Totodată, moștenitorii rezervatari au dreptul de a primi în mod obligatoriu măcar jumătate din cota succesorală. Moștenitorii rezervatari sunt:
- soțul supraviețuitor
- descendenții (copiii și nepoții)
- ascendenții privilegiați (părinții, dar NU și frații)
Aceste categorii de succesori sunt protejate de lege de orice posibilitate prin care ar fi putut fi lăsați fără drepturile succesorale. Moștenirea se mai poate face prin testament, în cazul în care defunctul a scris unul în timpul vieții. Ca să fie valabil, testamentul trebuie să fie scris în întregime de către cel care lasă testamentul, să fie datat și semnat de mâna testatorului. Dacă cumva sunt mai multe testamente, cel care va fi luat în considerare este cel mai recent.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
