Israelul extinde ofensiva în Gaza, în timp ce negocierile pentru pace stagnează

Forțele terestre israeliene au pătruns adânc în Fâșia Gaza, lansând o nouă fază a operațiunilor militare cu scopul declarat de a-și asigura controlul asupra unor sectoare importante din regiune. Această acțiune are loc pe fundalul unei a doua zile de discuții indirecte desfășurate în Qatar, care, potrivit surselor diplomatice, nu au produs niciun rezultat concret.

Comandamentul militar israelian a transmis că unitățile sale „eliminat zeci de teroriști, au demontat infrastructuri teroriste” și că trupele sunt „desfășurate în poziții cheie”, marcând astfel o extindere semnificativă a prezenței militare în teritoriu.

Pe parcursul nopții și al zilei de duminică, atacurile aeriene israeliene au afectat grav mai multe cartiere din nordul, centrul și sudul Gazei. Echipele de salvare și cadrele medicale locale au anunțat că în urma acestor lovituri și-au pierdut viața aproximativ 130 de persoane, printre care se numără numeroase femei și copii.

Imediat după ce armata israeliană a informat publicul despre noua ofensivă, biroul premierului a confirmat o decizie aparent separată, dar legată de situația umanitară: Israelul va autoriza livrarea unei cantități minimale de alimente în enclavă.

"Israelul va permite o cantitate de bază de alimente pentru populație pentru a se asigura că nu se dezvoltă o criză de foame în Fâșia Gaza"

„Israelul va permite o cantitate de bază de alimente pentru populație pentru a se asigura că nu se dezvoltă o criză de foame în Fâșia Gaza”, a precizat biroul lui Benjamin Netanyahu.

Cu doar câteva ore înainte, Netanyahu se arătase dispus să accepte o eventuală încetare temporară a luptelor, însă doar în anumite condiții – solicitări pe care Hamas le-a respins în repetate rânduri.

„Chiar și în acest moment, echipa de negociere din Doha lucrează pentru a epuiza fiecare posibilitate pentru un acord... care ar include eliberarea tuturor ostaticilor, exilarea teroriștilor Hamas și dezarmarea Fâșiei Gaza”, a transmis oficiul prim-ministrului într-un comunicat oficial.

Pe de altă parte, un reprezentant Hamas a declarat pentru Reuters că poziția israeliană a rămas rigidă și neschimbată: „Ei doresc eliberarea [ostaticilor] fără un angajament de a încheia războiul”, a spus oficialul.

În interiorul Gazei, spitalele se confruntă cu o criză majoră, suprasolicitate de numărul mare de răniți și cu resursele medicale pe sfârșite. „Spitalele sunt copleșite de numărul tot mai mare de victime, mulți sunt copii, și... se confruntă cu lipsuri de provizii medicale”, a explicat Khalil al-Deqran, purtătorul de cuvânt al ministerului sănătății din teritoriu.

La spitalul Nasser din sudul regiunii, personalul a confirmat decesul a cel puțin 48 de persoane în zona Khan Younis. Printre victime s-au numărat femei și copii, unii dintre ei uciși în timp ce se adăposteau în locuințe sau corturi improvizate.

Fatima al-Rahal, în vârstă de 34 de ani, rămasă printre ruinele locuinței sale din Beit Lahiya, a descris scene de groază: „Nu putem dormi noaptea din cauza fricii intense. Sunetul bombardamentelor este înspăimântător... Situația noastră este mai rea decât pot descrie. Este cu adevărat catastrofală. Nu ne-a mai rămas nimic decât speranța că acest război se va încheia cât mai curând posibil”.

Un alt martor, Basel al-Barawi (46 de ani), a părăsit orașul Beit Lahiya împreună cu familia după ce zece membri ai familiei sale au fost uciși. „Doar o fetiță de șase ani a supraviețuit și acum este în spital. Am început să-i scoatem de sub dărâmături – trăsăturile lor erau desfigurate, corpurile acoperite de murdărie, hainele sfâșiate. Pielea lor devenise cenușie din cauza cenușii și prafului. Am simțit cum mi se rupe inima în timp ce îi purtam”.

Israelul, care acuză Hamas de deturnarea sistematică a ajutoarelor umanitare, a propus un mecanism alternativ

Potrivit datelor oferite de ministerul sănătății din Gaza, bilanțul morților a depășit 53.000 de persoane, majoritatea fiind femei și copii. Israelul continuă să susțină că Hamas folosește civilii drept scuturi umane – o acuzație pe care gruparea islamistă o respinge categoric.

Conflictul a început în octombrie 2023, când Hamas a lansat un atac care a dus la moartea a aproximativ 1.200 de israelieni, în mare parte civili. În acel moment, gruparea a capturat în jur de 250 de ostatici. Astăzi, doar 58 sunt încă deținuți de Hamas, iar majoritatea sunt considerați decedați.

Negocierile de la Doha urmăresc stabilirea unui armistițiu de două luni, în cadrul căruia Hamas ar elibera aproape jumătate dintre ostaticii încă în viață. În schimb, Israelul ar elibera sute de prizonieri palestinieni și ar ridica blocada completă impusă Gazei începând cu luna martie. De asemenea, SUA ar oferi garanții solide pentru a facilita încheierea permanentă a conflictului. Până duminică după-amiază, însă, nu fusese semnat niciun acord.

În luna martie, autoritățile israeliene au refuzat să negocieze o fază ulterioară a unui armistițiu temporar care ar fi putut deschide calea către o soluție durabilă. Ulterior, au sistat complet livrările către Gaza și au reluat atacurile aeriene.

Premierul Netanyahu a fost adesea acuzat că prelungește ostilitățile din considerente politice interne, acuzații pe care le respinge. În mod repetat, el a reiterat angajamentul ca Israelul să continue ofensiva până la înfrângerea totală a Hamasului.

În Israel, vocile nemulțumite se înmulțesc. Einav Zangauker, mama unui ostatic, a criticat dur autoritățile: „Guvernul israelian insistă în continuare doar pe acorduri parțiale. Ne chinuie în mod deliberat. Aduceți-ne copiii înapoi deja! Toți cei 58 dintre ei”, a scris ea pe platforma X.

Recent, Hamas a eliberat o persoană cu dublă cetățenie americano-israeliană într-un gest simbolic, în contextul apropierii vizitei lui Donald Trump în Orientul Mijlociu. Cu toate acestea, gruparea insistă ca orice acord să includă încetarea definitivă a războiului și retragerea completă a trupelor israeliene. Refuză totodată condițiile privind dezarmarea sau exilarea conducerii sale.

Israelul, care acuză Hamas de deturnarea sistematică a ajutoarelor umanitare, a propus un mecanism alternativ: distribuția alimentelor prin intermediul unor centre gestionate de companii private și protejate de armata israeliană.

Administrația americană a sprijinit această inițiativă, dar organizațiile umanitare internaționale au criticat dur planul, considerându-l periculos, neviabil și, posibil, ilegal. Potrivit experților în nutriție și ajutor umanitar, întârzierile în livrarea ajutoarelor pot avea efecte mortale, iar cazurile de malnutriție severă la copiii mici sunt deja în creștere.

Escaladarea recentă, blocada impusă și intensificarea atacurilor au atras condamnări internaționale tot mai ferme. Volker Türk, Înaltul Comisar ONU pentru Drepturile Omului, a avertizat că scopul aparent al bombardamentelor este de a schimba compoziția demografică a Gazei, ceea ce ar constitui o încălcare gravă a dreptului internațional și ar putea fi calificat drept epurare etnică, conform The Guardian.

CITEȘTE ȘI: Armata israeliană va intra "cu toată forța" în Gaza în zilele următoare. Netanyahu: "Vom finaliza operațiunea"

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News