Alexandru Rafila, președintele Comisiei pentru sănătate și familie din Camere Deputaților, a vorbit despre creșterea acoperirii vacinării anti-HPV în România.

Programul de vaccinare anti-HPV din România a debutat cu un eșec în 2008, când doar 2,3% dintre fetele eligibile au fost vaccinate. Relansat în 2018, proiectul a recâștigat încrederea părinților și medicilor prin informare și administrare voluntară, extinzând treptat accesul gratuit la vaccin pentru tineri și oferind opțiuni de compensare și pentru adulți, consolidând prevenția cancerului de col uterin la nivel național.

Alexandru Rafila, președintele Comisiei pentru sănătate și familie din Camere Deputaților, a fost invitat la debzaterea „Health Forum III. Prevenția nu e cheltuială, ci investiție în sănătate“, unde a vorbit despre parcursul României în ultimele două decenii în ceea ce privește creșterea gradului de vaccinare împotriva infecției cu HPV.

„Am început proiectul împotriva infecției cu HPV în 2018, după eșecul răsunător din 2008 când vaccinarea a fost introdusă, dar nu a fost deloc pregătită.

Am fost pe locul 1 în lume în ceea ce privește cea mai mică acoperire vaccinală posibilă, a fost de 2,3% din fetele eligibile.

Au fost 2300 de fete vaccinate din 100.000 eligibile. Atât a fost în 2008“, a explicat Alexandru Rafila, la debzaterea „Health Forum III. Prevenția nu e cheltuială, ci investiție în sănătate“.

Apel pentru creșterea conștientizării în rândul oamenilor a importanței vaccinării

Președintele Comisiei pentru sănătate și familie din Camere Deputaților a detaliat modul în care oamenii au început să contștientizeze importanța vaccinării, iar încrederea în acest act medical a fost reconstruită.

„A trebuit să reconstruim încrederea, iar acest lucru este cel mai greu. Am plecat la drum cu un concept pe care atunci, împreună cu alți colegi l-am dezvoltat. E vorba despre o informare constantă a părinților și a medicilor de familie prin care ei ofereau posibilitatea celor care doreau să își vaccineze fetele să opteze pentru această procedură.

Vaccinurile erau comandate prin DSP și administrate într-un interval de câteva luni de aceeași medici de familie care le-au recomandat.

Lucrul acesta, după ce s-a desfășurat câțiva ani, a crescut foarte mult încrederea în vaccinare pentru că nu a fost nimic obligatoriu, nu a fost nimic agresiv. Oamenii au început să își dea seama, să afle despre cancerul de col uterin, femeile adulte s-au vaccinat plătindu-și vaccinul și ulterior am putut să trecem la faza a doua a acestui proiect în care vaccinul a devenit disponibil atât pentru fete, cât și pentru băieți până la vârsta de 18 ani și era compensat integral până la 18 ani.

Pentru femeile cu vârsta de până la 45 de ani era compensat 50%. Ulterior, Parlamentul a extins vârsta celor care primeau vaccin grauit până la 26 de ani, are multă lume acces gratuit la un vaccin care nu e ieftin. Costă în jur de 2000 de lei.

A fost un lucru bun care a extins proiectul nostru, care a însemnat reconstruirea încrederii în profilaxie, în profilaxia prin vaccinare“, a mai zis Alexandru Rafila, președintele Comisiei pentru sănătate și familie din Camere Deputaților, a fost invitat la debzaterea „Health Forum III.