€ 5.0898 →
|
$ 4.3493 →
|
Imagine dintr-un spital, cu medici. Sursa foto: Freepik
Dr. Tudor Ciuhodaru trage un nou semnal de alarmă după moartea medicului chirurg dr. Cîrstina Ovidiu Bogdan, care a murit subit la doar 48 de ani, în timp ce consulta un pacient.
Decesul medicului chirurg dr. Cîrstina Ovidiu Bogdan, care a murit subit la doar 48 de ani, în timp ce consulta un pacient, aduce din nou în discuție subiectul suprasolicitării medicilor și al pericolului reprezentant de burnout. Medicul și politicianul Tudor Ciuhodaru trage din nou un semna de alarmă asupra cazurilor tot mai dese în care doctorii mor chiar în spital, în timpul programului. Reamintim în acest context cazul dr. Eva Kiss, medicul pediatru care a fost găsită decedată în timpul gărzii la Spitalul de Urgență pentru Copii Cluj-Napoca și cazul doctoriței Ștefania Szabo, fostul director medical al al Spitalului Județean Buzău, care a murit în timpul unei gărzi în unitatea medicală pe care o conducea.
"Încă un medic a murit în timpul serviciului la doar 48 de ani. E doar unul dintr-un lung șir. Probabil l-a răpus o tulburare paroxistică de ritm, infarct sau AVC pe fondul epuizării. În două cuvinte: sindromul Karoshi (moartea subită ocupațională)", a scris Tudor Ciuhodaru pe pagina sa de Facebook.
Tudor Ciuhodaru a vorbit despre măsurile care ar trebui luate după aceste cazuri tragice, prezentând totodată date îngrijorătoare legate de acest fenomen al suprasolicitării la locul de muncă.
"Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și Organizația Internațională a Muncii (OIM) subliniază că în 2021, la nivel global, au fost înregistrate aproximativ 750.000 de decese cauzate de sindromul Karoshi. Organizația a definit munca prelungită ca fiind > 55 de ore de lucru/săptămână.
Karoshi este termenul japonez pentru „moarte prin muncă excesivă” și se referă la decesul sau dizabilitatea cauzată de boli cardiovasculare sau sindroame de stres legate de suprasolicitare.
Acest fenomen a început să fie studiat în Japonia în anii '80 și este cauzat de factori precum orele de muncă excesive, presiunea stresului la locul de muncă, un echilibru precar între viața profesională și cea personală și lipsa de odihnă. Problema nu mai este limitată la Japonia și a devenit o problemă globală.
80 de ore suplimentare pe lună sunt considerate pragul peste care ai un risc crescut de deces. 5% din cei care au murit în urma unor afecțiuni cardiovasculare, în grupurile de vârste 25 – 59 se încadrau în această patologie", a mai scris Tudor Ciuhodaru.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
