Guvernul bulgar demisionează după proteste masive împotriva corupției

Autor: Alexandra Curtache

La doar o zi după manifestațiile de amploare, prim-ministrul a renunțat la funcție și a deschis o nouă criză politică într-un moment sensibil pentru țară, aflată la doar câteva săptămâni de aderarea la zona euro, conform euronews.

Demisia premierului, după o noapte de proteste fără precedent

Prim-ministrul bulgar Rosen Zhelyazkov a demisionat joi dimineață, copleșit de presiunea protestelor masive desfășurate cu o zi înainte în întreaga țară. Manifestațiile au atras peste 100.000 de persoane doar în Sofia, potrivit estimărilor realizate pe baza imaginilor filmate cu drona. Alte surse vorbesc chiar de 150.000 de oameni în capitală, ceea ce ar face protestul unul dintre cele mai mari din ultimul deceniu.

Mobilizarea de miercuri depășește protestele anticorupție din săptămâna anterioară, care adunaseră peste 50.000 de participanți în diferite orașe.

În Sofia, demonstranții s-au adunat într-o piață centrală situată în apropierea parlamentului, a guvernului și a președinției, un triunghi simbolic al puterii bulgare. Cu lasere puternice, protestatarii au proiectat pe fațada parlamentului mesaje precum „Demisie”, „Mafia afară” sau „Pentru alegeri corecte”, transformând clădirea într-o uriașă pânză de revendicări.

Mișcării i s-au alăturat și studenții din marile universități din capitală, iar proteste similare au fost organizate în peste 25 de orașe, inclusiv Plovdiv, Varna, Veliko Tarnovo, Razgrad și Burgas. În Plovdiv, câteva mii de persoane au umplut Piața Saedinenie, fluturând steaguri uriașe ale Bulgariei, în timp ce în Burgas aproape 10.000 de protestatari au folosit ecrane video pentru a-și proiecta revendicările.

Mobilizarea a depășit granițele țării: bulgarii din diaspora au organizat mitinguri la Bruxelles, Londra, Berlin, Viena, Zurich și New York.

Citește și: România, Grecia și Bulgaria își consolidează cooperarea în domeniul infrastructurii de transport

Nemulțumiri alimentate de bugetul pentru 2026 și de acuzații de influență oligarhică

Protestele au fost declanșate de propunerile guvernului privind bugetul pe 2026, care includeau creșterea impozitelor și a contribuțiilor sociale. Deși executivul a retras ulterior proiectul, furia publicului nu s-a stins, manifestanții continuând să acuze corupția sistemică și legăturile tot mai vizibile dintre politică și oligarhi.

Un nume rostit frecvent în mulțime a fost cel al lui Delyan Peevski, politician și oligarh influent, al cărui partid, Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți (DPS), susține actuala coaliție minoritară. Peevski se află de ani buni în centrul controverselor politice din Bulgaria.

SUA l-au sancționat în 2021 în baza Legii Magnitsky, acuzându-l că „a folosit traficul de influență și mita pentru a evita controlul public și a exercita control asupra instituțiilor cheie”. Marea Britanie a impus sancțiuni similare în 2023. Mult timp, Peevski a fost proprietarul celor mai populare cotidiene din Bulgaria, având o influență majoră asupra peisajului media.

Reporteri fără Frontiere l-a descris în 2018 drept simbolul „coluziunii dintre presă, politicieni și oligarhi”.

Criticii afirmă că, în ciuda faptului că DPS nu este membru oficial al coaliției, voturile sale sunt decisive în parlament, ceea ce îi permite lui Peevski să influențeze deciziile guvernului. Organizatorii protestelor au folosit inclusiv recuzită simbolică, precum o canapea galbenă inscripționată „Divan, Divan”, o referire ironică la deputatul Bayram Bayram, aliat apropiat al lui Peevski.

Tensiuni, arestări și apelul la un vot de neîncredere

Deși manifestațiile au fost în mare parte pașnice, 57 de persoane au fost reținute în Sofia. Potrivit șefului poliției din capitală, Lyubomir Nikolov, cei arestați ar fi „provocatori” și nu demonstranți autentici. Poliția a găsit asupra unora sume mari de bani, 10.000 de leva la un suspect și 1.500 de euro la altul, ridicând suspiciuni privind posibile încercări de a manipula protestele.

Coaliția de opoziție „Continuăm schimbarea – Bulgaria democratică” a depus miercuri o moțiune de cenzură împotriva guvernului. Acesta este al șaselea vot de neîncredere solicitat de opoziție și urmează să fie supus votului joi.

Președintele Bulgariei, Rumen Radev, a transmis un mesaj dur pe Facebook, numind demonstrațiile „un vot de neîncredere în cabinet” și cerând parlamentarilor să „asculte vocea poporului” și să aleagă între „demnitatea votului liber și rușinea dependenței”.

Un moment critic: Bulgaria, la un pas de intrarea în zona euro

Criza politică izbucnește într-un moment de importanță majoră pentru Bulgaria. La 1 ianuarie, țara urmează să devină al 21-lea membru al zonei euro, renunțând la leva și adoptând euro. Totuși, opinia publică rămâne profund divizată.

Un sondaj comandat în iunie de Ministerul Finanțelor arată o populație aproape perfect împărțită: 46,8% dintre bulgari se opun adoptării euro, în timp ce 46,5% o susțin. În acest context, instabilitatea politică riscă să afecteze gradul de încredere al populației în instituții, dar și capacitatea guvernului de tranziție de a gestiona schimbarea monedei.

Demisia lui Rosen Zhelyazkov nu pune capăt tensiunilor, ci marchează începutul unei noi etape în lupta Bulgariei împotriva corupției și a influenței oligarhice. Următoarele zile vor fi decisive pentru echilibrul politic intern și pentru încrederea cetățenilor într-un stat care încearcă să se desprindă de umbrele trecutului și să își redefinească viitorul european.