Comisia Europeană a transmis, joi, un aviz motivat României pentru nerespectarea angajamentelor de reducere a emisiilor de particule fine (PM2.5) și pentru lipsa măsurilor eficiente care să garanteze atingerea obiectivelor stabilite la nivel european.

Directiva (UE) 2016/2284 privind reducerea emisiilor naţionale de anumiţi poluanţi atmosferici, cunoscută drept Directiva NEC, impune statelor membre să reducă anual emisiile pentru mai mulți poluanți între 2020 și 2029, urmând ca obiectivele să devină și mai stricte din 2030.

România depăşeşte însă constant limitele pentru PM2.5, unul dintre cei mai periculoși poluanți pentru sănătatea populației, asociați cu afecțiuni respiratorii, cardiovasculare și cu o mortalitate crescută.

Potrivit Comisiei, datele transmise de România în inventarele naționale de emisii pentru perioada 2022–2025, care includ informații până în anul 2023, arată o depășire continuă a angajamentului de reducere a emisiilor PM2.5 pentru intervalul 2020–2029.

Citește și: Rebeliune împotriva Ursulei von der Leyen: Strategia care pune pe jar țări precum Cehia, Irlanda, Slovacia sau Suedia

Plan național insuficient și adoptat cu întârziere

Statele membre au obligația de a adopta și actualiza periodic programe naţionale de control al poluării atmosferice (PNCPA), prin care să arate cum vor atinge obiectivele de reducere a emisiilor. România a adoptat acest program abia în februarie 2023, cu o întârziere de aproape patru ani, notează Comisia Europeană.

Mai mult, documentul transmis de autoritățile române nu conține măsuri suficiente pentru a asigura reducerea efectivă a poluării. Sunt vizate în special sectoarele responsabile pentru emisiile de particule fine, precum încălzirea rezidențială, transportul și agricultura.

Procedura de infringement avansează

În ianuarie 2023, Comisia Europeană a trimis scrisori de punere în întârziere către 14 state membre, inclusiv România, care nu și-au îndeplinit angajamentele pentru anul 2020. Bucureștiul a primit o scrisoare suplimentară de punere în întârziere în noiembrie 2023, însă situația nu s-a îmbunătățit.

Transmiterea avizului motivat marchează intrarea într-o etapă superioară a procedurii de infringement. România are două luni pentru a formula un răspuns și pentru a lua măsurile necesare.

Ce urmează

Dacă autoritățile române nu prezintă un plan credibil pentru alinierea la obiectivele europene, Comisia poate sesiza Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, care are puterea de a impune sancțiuni financiare.

Decizia Bruxellesului vine într-un context în care România se confruntă cu probleme persistente privind calitatea aerului, în special în marile orașe, iar experții avertizează că neîndeplinirea obligațiilor europene poate avea consecințe asupra sănătății publice, mediului și bugetului național.

Google News icon Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News