Modelul administrativ care pune în umbră orașe precum Cluj, Timișoara sau Brașov

Autor: Bogdan Constantin

Totuși, în ultimii ani, un actor mai puțin obișnuit a intrat în aceeași conversație: Sectorul 3 al Capitalei. Deși nu este oraș în sine, ci parte a Bucureștiului, Sectorul 3 a reușit să funcționeze ca un municipiu autonom în materie de investiții, infrastructură urbană și servicii publice.

Un ritm constant al investițiilor în infrastructura locală

Cluj-Napoca și Timișoara sunt orașe recunoscute pentru proiectele lor ample în mobilitate, digitalizare și spații verzi. Totuși, Sectorul 3 se remarcă prin continuitatea investițiilor, nu doar prin proiectele individuale. În ultimii ani, administrația locală a derulat lucrări constante de modernizare a străzilor, de creare de noi pasaje pietonale și rutiere, de extindere a spațiilor verzi și de regenerare urbană în zone anterior neglijate.

Dacă în Cluj și Timișoara proiectele vin adesea în valuri, în funcție de ciclurile politice sau de finanțările europene, în Sectorul 3 lucrările au fost gândite și implementate într-un flux continuu, care rareori a fost întrerupt. Această consecvență a făcut ca locuitorii să simtă o evoluție permanentă.

Reabilitarea termică – un capitol la care Sectorul 3 domină detașat

Brașov, Cluj sau Craiova au avut programe locale de reabilitare termică, însă niciun oraș din România nu a reușit scara la care a intervenit Sectorul 3. Cu aproape 77.000 de apartamente reabilitate energetic în ultimii 13 ani, sectorul a implementat cel mai amplu program din țară.

Comparativ:

Cluj-Napoca a reabilitat câteva mii de apartamente prin programe succesive,

Timișoara se situează la fel, cu un ritm mult mai redus,

Brașovul a reușit un program consistent, dar tot sub nivelul Sectorului 3,

Craiova are un ritm bun, dar nu comparabil numeric.

Sectorul 3 nu doar că depășește aceste orașe, ci oferă un model administrativ prin capacitatea de a gestiona simultan zeci de proiecte cu finanțare europeană.

Spațiile verzi și crearea de noi parcuri

Brașov și Cluj sunt orașe „verzi” prin tradiție, avantajate și de geografie. Totuși, Sectorul 3 a compensat prin intervenție directă: refacerea sistematică a parcurilor, amenajarea lacurilor, piste de biciclete, spații de recreere, locuri de joacă și zone pietonale. Orașe mari precum Craiova sau Timișoara au întâmpinat provocări în extinderea spațiilor verzi în zonele centrale; în schimb, Sectorul 3 a investit constant în modernizare și plantare de arbori.

Digitalizarea serviciilor publice

Cluj și Timișoara sunt de obicei văzute ca lideri ai digitalizării, însă Sectorul 3 a recuperat rapid decalajul și a implementat servicii accesibile integral online pentru cetățeni: depuneri de documente, taxe, programări, comunicare electronică, identitate digitală locală în dezvoltare. Spre deosebire de Craiova sau Brașov, unde digitalizarea diferă de la un departament la altul, în Sectorul 3 procesul este uniform și în expansiune.

Un dinamism administrativ greu de ignorat

Ce surprinde în comparație directă este dinamica. Cluj și Timișoara se dezvoltă prin atragerea companiilor private și a investițiilor în tehnologie. Brașov beneficiază de poziția geografică și de turism. Sectorul 3, însă, crește printr-un model diferit: o administrație care investește masiv în modernizarea spațiului public și în infrastructură urbană.

Este un ritm care nu se sprijină pe industria IT sau pe statutul de oraș universitar, ci pe capacitatea administrativă de a rula proiecte ample și continue.

Un sector care se comportă ca un oraș mare

Comparat cu municipii precum Cluj, Timișoara, Brașov sau Craiova, Sectorul 3 nu beneficiază de autonomie totală, de bugetele proprii ale unui oraș sau de resursele economice ale unui pol universitar. Cu toate acestea, pe capitole precum reabilitare termică, regenerare urbană, ritm al investițiilor, modernizarea infrastructurii și extinderea spațiilor verzi, Sectorul 3 reușește nu doar să țină pasul, ci uneori să depășească orașe întregi.

VEZI ȘI: Sectorul 3 continuă extinderea zonelor verzi: plantări în ritm constant în parcuri și aliniamente