”Sub conducerea Laurei-Codruța Kovesi, lupta anticorupție din România era apreciată în toată Europa. Aceasta este dovada că, sub o conducere onestă și competentă, procurorii și judecătorii onești și curajoși din România pot performa” scrie Siegfried Mureșan, eurodeputat PNL, pe Facebook.

Conform legii, procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție este numit ”de Președintele României, la propunerea ministrului justiției, cu avizul Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 15 ani în funcția de judecător sau procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată”.

Laura Codruța Kovesi, invocată direct de către europarlamentarul Mureșan, a avut 5 ani de activitate în fruntea DNA, din 2013 până în 2018. Al doilea mandat de procuror-șef DNA nu l-a dus până la capăt, declanșându-se procedura de revocare a sa din funcție.

În 9 iulie 2018, după decizia Curții Constituționale care l-a obligat să facă asta, președintele Klaus Iohannis s-a conformat și a revocat-o din funcția de conducere a DNA pe Laura Codruța Kovesi, asta după ce, în aprilie 2018, a anunțat că nu face asta.

Kovesi nu a fost revocată de la conducerea DNA sub titlu de sancțiune

În acest context, fostul ministru al Justiției, Tudorel Toader, cel care a prezentat un raport al activității manageriale a fostei șefe DNA, anunțând că va cere revocarea din funcție a acesteia, a explicat situația Laurei Codruța Kovesi:

”În cazul Laurei Kovesi, acea revocare nu este cu titlul de sancțiune. Aici lumea nu prea a înțeles sau nu prea a vrut să înțeleagă. Nu eu am revocat-o pe Kovesi. Dumneaei a fost revocată de președintele republicii, adică domnul Iohannis, punând în aplicare decizia Curții Constituționale. Curtea Constituțională nu aplică sancțiuni. Acolo era vorba de un conflict juridic, de natură constituțională, în baza articolului 147, litera E. Curtea a constatat existența conflictului, a arătat cine l-a generat și prin ce fapte l-a generat, a arătat ce măsuri trebuie luate pentru deblocarea situației și pentru evitarea unor situații similare. Nu vorbim de sancțiuni. Nu a plecat prin penalizare. Vorbim de restabilirea unui echilibru necesar, deci rămâne de văzut” Vezi aici mai mult

Constituțional, Kovesi se poate întoarce la conducerea DNA. A avut un singur mandat complet

Nu doar că Tudorel Toader precizează foarte clar că-n cazul Laurei Codruța Kovesi nu vorbim despre o sancțiune. Precizarea este extrem de importantă dacă ne uităm la precedentele decizii ale Curții Constituționale cu privire la numărul de mandate. Nu o dată, judecătorii constituționali au făcut clarificarea că raportarea se face la mandatul complet, nu la un mandat întrerupt. Deci Laura Codruța Kovesi are un singur mandat la șefia DNA, nu două, al doilea mandat fiind întrerupt prin revocare. Cu alte cuvinte, poate reveni în fruntea DNA, dacă președintele țării, Nicușor Dan, alege asta, numai la propunerea ministrului Justiției.

În ce condiții poate fi revocat de la șefia DNA Marius Voineag

Revenind la situația din țara noastră, unde se cere demisia procurorului-șef al DNA, Marius Voineag, revocarea din funcția de conducere se face ”de către Președintele României, la propunerea ministrului justiției, care se poate sesiza din oficiu (...) cu avizul Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2), care se aplică în mod corespunzător”, respectiv:

în cazul în care nu mai îndeplinesc una dintre condițiile necesare pentru numirea în funcția de conducere;
în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuțiilor manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul și comunicarea, asumarea responsabilităților și aptitudinile manageriale
în cazul aplicării uneia dintre sancțiunile disciplinare.

Altfel, mandatul lui Marius Voineag urmează să expire la finalul lui martie 2026, cu posibilitatea de reînnoire pe 3 ani.

Mandatul lui Kovesi la EPPO se încheie. I-a fost decis înlocuitorul

Astăzi, Laura Codruța Kovesi este procuror-șef al EPPO. Mandatul său în fruntea instituției europene va expira și el în 2026, dar mai spre sfârșit - în 31 octombrie 2026. Parlamentul European deja a finalizat procedura de selecție pentru înlocuitorul acesteia în frunctea Parchetului European. A fost votat Andres Ritter, procuror german și actualul adjunct al Laurei Codruța Kovesi. Decizia a fost luată recent, în 4 decembrie 2025, cu 46 de voturi primite în Comisia pentru Libertăți Civile a Parlamentului European. Au existat patru candidați, următorul obținând numai 11 voturi.

Numirea noului șef EPPO, votată la începutul lui 2026

Andres Ritter a fost numit procuror-șef european adjunct de către Colegiul EPPO la 11 noiembrie 2020. La 12 iulie 2023, mandatul său a fost reînnoit de către Colegiu pentru încă trei ani.

Ce urmează

Procurorul-șef european este numit de comun acord între Parlament și Consiliu, ambele instituții exprimându-și în prealabil preferința pentru Andres Ritter. Ca pas următor, Parlamentul va vota numirea la începutul anului 2026.

Google News icon Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News