România, pe primul loc în UE la gap de TVA. Pierderi uriașe pentru buget

Autor: Tiberiu Vasile

România continuă să se confrunte cu un deficit de TVA uriaș, cel mai mare din UE, iar consecințele financiare sunt mult mai grele decât arată cifrele la prima vedere. Analiza Monitorului Social, bazată pe date Eurostat, arată că slaba colectare a TVA golesc anual bugetul de bani echivalenți cu aproximativ 1,4% din PIB, o pierdere care pune presiune pe cheltuielile publice exact într-un moment în care statul vorbește constant despre austeritate.

România și cel mai mare deficit de TVA: o problemă ignorată ani la rând

Organizația atrage atenția că, în timp ce guvernele au apelat la tăieri și restricții bugetare în ultimii ani, economiile aduse de aceste măsuri sunt „mai puţin de jumătate” din ceea ce s-ar obține dacă România ar micșora deficitul de TVA până la nivelul mediu al UE.

Potrivit raportului, o reducere a diferenței dintre ce ar trebui și ce se colectează efectiv ar aduce statului aproximativ 1,4% din PIB, dacă s-ar ajunge măcar la pragul european de 9,5%.

„România are de departe cel mai mare gap de colectare a TVA din Uniunea Europeană: diferenţa dintre ce ar trebui să colecteze din TVA şi ce colectează efectiv este de 30% în 2023, mult peste Polonia (16%), Ungaria (7,4%), Bulgaria (8,6%) şi media UE27 (9,5%), se arată în datele Eurostat analizate de Monitorul Social”, menționează studiul.

Deficitul bugetar și colectarea de TVA: un cerc vicios

Țara noastră rămâne nu doar campioană la slaba colectare a TVA, ci și la deficitele bugetare. România are printre cele mai mici venituri fiscale raportate la PIB din UE, fapt care limitează masiv capacitatea statului de a finanța domenii vitale.

„Situaţia României contrastează puternic cu media UE27, unde gap-ul de TVA este în scădere la 9,5% de la 11,1% în ultimii ani, în timp ce în România nu a coborât sub 29%. Reducerea gap-ului de la 30% la 9,5% cât este media UE27 ar aduce 1,4% din PIB încasări suplimentare, suficient pentru a acoperi diferenţa dintre cheltuielile României pentru educaţie şi media europeană, mai mult de jumătate din diferenţa faţă de alocările UE27 pentru sănătate sau aproape dublarea bugetului românesc pentru apărare. Colectarea completă a TVA ar mări gradul de colectare cu 2% din PIB, comparabil cu bugetul naţional pentru educaţie şi mai mult decât cel pentru apărare în 2023”, arată raportul.

Monitorul Social explică faptul că România a ajuns într-o situație fără ieșire: venituri mici, deficit mare, austeritate, dar fără reforme reale care să schimbe felul în care statul colectează taxele.

UE, TVA și lecția Bulgariei

„Impactul pentru bugetul public este major, întrucât închiderea gap-ului până la nivelul colectării UE pe cheltuielile din 2023 ar genera mai mulţi bani decât toate măsurile de austeritate adoptate de Guvernul Bolojan, conform estimării Consiliului Fiscal din octombrie 2025. Acest lucru ar aduce deficitul bugetar al României aproape de nivelul Poloniei şi Franţei. Această problemă nu poate fi depăşită decât prin intervenţii coordonate în colectarea fiscală, digitalizarea ANAF şi o strategie de conformare fiscală cu ţinte clare”, explică documentul.

Un exemplu relevant îl reprezintă Bulgaria, care acum 15–20 de ani se afla într-o situație chiar mai complicată.

„În anii 2000–2010, Bulgaria se afla într-o situaţie chiar mai rea decât România în ceea ce priveşte colectarea TVA. Azi, gap-ul său de TVA a scăzut la 4,9%, sub media UE şi aproape de 10 ori mai mic decât cel din România. Prin adoptarea de măsuri similare, România ar putea să-şi crească considerabil încasările din TVA în următorii ani, astfel evitând alte măsuri şoc de austeritate şi o aliniere la standardele europene de cheltuieli pentru Educaţie, Sănătate sau chiar şi Apărare”, notează Monitorul Social.

Finalul problemei? Tot la TVA se ajunge

Dezbaterea privind finanțele publice și austeritatea se întoarce, iar și iar, la aceeași temă centrală: slaba colectare și deficitul de TVA. Dacă România ar reduce măcar la jumătate acest decalaj față de UE, statul ar încasa automat resurse echivalente cu 1,4% din PIB - suficient cât să reducă presiunea fiscală și să evite alte măsuri dure care afectează populația, conform Agerpres.

CITEȘTE ȘI: Cresc taxele cu 70% de la 1 ianuarie 2026. Momentul în care „lucrurile vor lua o turnură și mai serioasă”