€ 5.0898 →
|
$ 4.3493 →
|
Dr. Cerin
Vrem să fim slabe, dar cum facem asta?!
Toată lumea (sau aproape) vrea să arate bine, să aibă o greutate corporală normală, dar cum facem asta? Răspunsul simplu ar fi: Să mâncăm mai puțin decât consumăm prin energie. Dar oamenii vor minuni și caută diete minune, cum este și cazul dietei Cerin, cea mai căutată pe Internet în 2025.
Dieta Cerin a fost concepută de medicul cardiolog dr. Gheorghe Cerin. El e orientat spre îmbunătățirea metabolismului și controlul greutății fără senzația de foame specifică dietelor tradiționale. Medicul spune că nu e așa important numărul caloriilor. Gheorghe Cerin pune accent pe controlul indicelui glicemic (IG) al alimentelor. El spune că trebuie să evităm alimentele care provoacă creșteri rapide ale zahărului în sânge, precum pâinea albă, cartofii sau dulciurile. El a spus că trebuie să alegem alimente cu IG scăzut sau moderat: fructe, legume, nuci și semințe.
Dieta Cerin recomandă mese regulate, de obicei trei pe zi, fără gustări excesive, alimente cu IG scăzut care ajută la menținerea nivelului glicemiei stabil, o abordare flexibilă prin care se poate mânca în mod sănătos fără restricții severe.
Scopul principal este de a preveni fluctuațiile glicemice care pot conduce la senzații de foame intensă și acumulare de grăsime, ceea ce face dieta Cerin diferită de regimurile clasice de slăbit.
Micul dejun de rege începe prin spălarea mucoaselor din tubul digestiv cu un ceai din plante medicinale (ușor amărui) sau apă caldă, cu sau fără lămâie; minim 0,5L de lichid călduţ. Abia apoi urmează amestecul de seminţe (in, susan, floarea soarelui, dovleac, cânepă decorticată, negrilică (Nigella Sativa), etc), împreună cu miejii de nucă (Pecan, braziliene, Macadamia sau românești), migdale, alune de pădure, seminţe de cacao, sau de caise, muguri de pin, fistic etc.
Pentru a asigura o digestie cât mai ușoară și o absorbţie cât mai completă, sâmburii și seminţele trebuie trași printr-un mixer cât mai fin (de cafea de exemplu) și în plus lăsaţi la hidrolizat de cu seara în iaurt, în kefir, sau lapte vegetal, ceai, sau chiar și în apa simplă. Pentru a-i da un gust plăcut puteţi pune o linguriţă de miere (care are IG de 60, aproximativ). Porţia de sâmburi și seminţe trebuie să fie suficient de consistentă însă; se poate consuma fără teamă o cantitate de 100 grame! Altfel, veţi avea foame și dieta riscă să nu funcţioneze. Nu vă puteţi îngrășa cu nuci și cu sâmburi! Garantat! Pentru că au un Indice Glicemic foarte mic: 10!
Oricât de hipercalorică ar fi masa de dimineaţă, până seara aceasta se va consuma și nu va ajunge în depozit. Pentru buna funcţionare a creierului este obligatoriu să consumaţi un fruct proaspăt de sezon; nu prea este recomandabil să fie peste 100 grame. Altfel, se va produce o descărcare prea mare de insulină, ceea ce nu este benefic (vezi textul). Inclusiv bolnavii diabetici pot consuma un fruct de sezon (IG în general 40). Dacă doriţi să daţi un gust și mai plăcut amestecului de seminţe puteţi adăuga la măcinat ceva ciocolată amară (cacao 75-80%), și/sau puteţi prăji câteva minute în tigaie seminţele de susan. De asemenea puteţi îmbogăţi acest amestec cu o linguriţă de polen/miere. Cafea și/sau ceai neîndulcite. Nu folosiţi zahăr, dar puteţi folosi puţină miere. Cu această combinaţie asiguraţi glucoza necesară creierului pentru 4-5 ore de activitate, și în plus aveţi 20g de proteine circa, în afară de omega 3 și 6, mai toate vitaminele și toate sărurile minerale posibile. Unii bolnavi adaugă seara, la mixarea seminţelor și sâmburilor, un pic de ghimbir, alţii curcuma sau puţin morcov crud.
Toate aceste detalii privind viteza de absorbţie a glucozei au fost descoperite și lămurite progresiv începând din perioada anilor 1980, de când a apărut în medicină și nutriţie conceptul de INDICE GLICEMIC (IG) al alimentelor (David J.A. Jenkins, Toronto, Canada). Studii din perioada anilor 1990 ne-au demonstrat că avem nevoie de o cantitate aproape dublă de insulină ca să putem controla metabolizarea glucozei din făinoase (care așa cum știm prin prezenţa amidonului, nu sunt și nu pot fi dulci la gust), comparativ cu cantitatea de insulină necesară pentru a gestiona glucoza din fructe – care sunt însă dulci la gust, pentru că au mono- și dizaharide în compoziţie, dar care nu conţin amidon. Iar insulina este prin definiţie, cum probabil știţi, hormonul foamei și al obezităţii. Glucoza fiind o moleculă de dimensiuni mult prea mari, NU poate traversa membranele celulare prin simpla difuziune și intra astfel de una singură din sânge în celule. Aproape toate celulele din corpul uman pot folosi glucoza, cu condiţia să avem o cantitate suficientă de molecule de insulină în circulaţie, care se asigure acest transport trans membranar, din sânge în celulă.
Există și o scară a Indicilor Glicemici (IG), care pleacă de la 1 și ajunge ceva mai sus peste valoare de 100, unde 100 reprezintă IG al zaharului industrial, sintetic (zaharul tos). Este extrem de important să știți această scară, chiar și la modul orientativ. Se găsește peste tot. Pe această scară fructele au un IG cu o valoare medie în jur de 40, faţă de 70, sau chiar 75 și peste, de IG la pâine și paste făinoase. În esenţă IG este un “instrument” (concept) cu care măsurăm viteza cu care se produce absorbţia glucozei dintr-un aliment din tubul digestiv, în sânge, într-un interval definit de timp (de două ore). Putem astfel estima concentraţia/nivelul pe care îl va atinge glucoza din sângele meu și al dvs. Cu cât mai mare este valoarea IG, cu atât mai mare va fi și nivelul zahărului/glicemiei din sânge. Și de aici, direct proporţional și nivelul de insulină din circulaţie, adică rata de transfer a zahărului din sânge în țesutul gras.
Merită de aceea să acordaţi o atenţie deosebită acestui concept de IG, deoarece este extrem de important nu doar pentru diabetici, dar mai ales pentru toţi cei care au kilograme în plus. Puteţi să vă informaţi și să studiaţi între timp conceptul de IG și să citiţi mai mult despre acesta, pentru că există informaţie suficientă și peste tot. Este suficient chiar să scrieţi de exemplu în Google “indice glicemic pâine” și veţi găsi diverse valori, în funcţie de tipul de făină (grâu, secară, kamut), tipul de pâine, modul de preparare, etc. În orice caz, daca veţi ști ce IG au alimentele pe care le aveţi în farfuria dumneavoastră, nu mai este nevoie să ţineţi cont de câte calorii aţi mâncat astăzi! Sau, invers, degeaba veţi ţine calculul caloriilor, dacă nu știţi ce înseamnă pentru metabolismul nostru conceptul de IG. Toate alimentele cu IG crescut (chiar și dacă sunt puține dpdv cantitativ), vor crește glicemia și, în mod automat, vor descarcă destul de multă insulina, ceea ce va produce în final foame…, a explicat medicul.
Ca să fie de rege însă, micul nostru dejun, în afară de glucoză, mai trebuie să aducă în organism diverse alimente nobile: adică alimente complete, care trebuie să conţină atât proteine, cât si grasimi esenţiale, adică omega 3 și omega 6, alături de săruri minerale și de vitamine. Acestea sunt sâmburii și seminţele, nucile, alunele, migdalele, etc. Nepreparate termic însă, pentru că prin coacere se vor altera grăsimile esenţiale. Este recomandat ca acestea să fie măcinate într-un mixer cât mai fin (de cafea de exemplu), pentru a facilita astfel digestia și pentru a garanta o absorbţie cât mai completă. Prin simpla masticare aproximativ 30% din sâmburi și semințe vor fi eliminate că atare prin scaun, neabsorbite. Sâmburii și seminţele au un IG în jur de 10, ceea ce înseamnă că NU vor determina practic descărcarea de insulină din pancreas. În lipsa unei cantităţi semnificative de insulină în circulaţie, nu va exista fenomenul de transfer al zahărului din sânge către ţesuturi, și astfel glicemia dumneavoastră rămâne stabilă și ajungeţi la masa de prânz FĂRĂ senzaţia de foame. NU trebuie să ne fie teamă că ne vom îngrășa cu sâmburi, nuci și seminţe însă! Puteţi consuma liniștiţi în fiecare dimineaţă o porţie chiar și de 100 grame de sâmburi, seminţe, nuci, alune sau migdale (toate râșnite în mixer). Ca să ușuraţi digestia trebuie să le pregătiţi însă de cu seara, și amesteca cu kefir, iaurt sau chiar cu ceai, lapte vegetal sau apa. Nu consumaţi făinoase/fulgi de cereale la micul dejun însă, pentru ca au IG ridicat, descarcă multa insulina și nu veţi face altceva decât să vă îngrășaţi! Unii bolnavi adaugă de seara în acest amestec de seminţe și o linguriţă de cereale – ovăz sau quinoa, crude însă. IG la cerealele integrale și nepreparate termic este mic și de aceea acestea nu pot produce o creștere semnificativă a glicemiei și insulinei.
Cum vedeţi, acest gen de mic dejun este format din alimente consistente (nucile, sâmburii, seminţele, etc) și o cantitate rezonabilă de glucoză, dar ambele tipuri de alimente NU sunt preparate termic! În acest fel proprietăţile antioxidante ale hranei, NU sunt alterate prin coacere. Puteţi consuma cafea sau ceai, sau ambele, după preferinţă, fără zahar, cel mult cu miere sau cu lapte, a mai zis medicul.
Dr. Gheorghe Cerin este cardiolog, medic primar și membru al Societăţii Europene de Cardiologie, fiind absolvent al Facultății de Medicina Carol Davila, București – în anul 1980, dar și al Facultății de Medicină – Università degli Studi di Milano – promoția 1995. Este „Doctor în Medicină – Cum Laude”, titlu obţinut în anul 2000 la Universitatea de Medicină Carol Davila din București, cu teza “Ischemia miocardică post-infarct: diagnostic, prognostic și aspecte terapeutice”. Lucrează de aproape 30 de ani ca medic cardiolog în chirurgie cardiacă în Italia, iar de peste 8 ani, pe același profil, și în Romania.
A fost distins cu nenumărate premii și medalii, printre care Diploma și Medalia de Aur, distincţie oferită de Academia Oamenilor de Știinţă din România în 2007, pentru „contribuţii deosebite în domeniul cardiologiei, chirurgiei cardio-vasculare și pregătirii tinerilor specialiști,” și cu Ordinul „Meritul Sanitar”, în grad de Cavaler, conferit în anul 2018 de Președintele României. A participat ca medic voluntar la diferite misiuni sanitare umanitare în Irak, Moldova, Georgia, România. Din anul 2017 este Președintele AMRoI – Asociația Medicilor Români din Italia. A prezidat și a participat activ la numeroase întâlniri internaţionale, congrese de ecocardiografie, cardiologie și chirurgie cardiacă, fiind – încă din anul 2010, promotorul primelor transmisii medicale în live-streaming de ecocardiografie intra-operatorie și de cardiochirurgie: EuroEcho (1997-2015); Școala Internaţională de Chirurgie Cardiacă din Erice, Italia (2003-2018); al IV-lea Congres de Ecocardiografie și Ecografie Vasculară (2000, Egipt); al VI-lea Congres de Ecocardiografie și Ecografie Vasculară (2002, India); Simpozionul Naţional de Ecocardiografie (ediţiile din perioada 2001-2006, București); Congresele Naţionale Române de Chirurgie Cardiacă, Congresele Naţionale de Cardiologie și de Medicină Internă din România, precum și la multe altele evenimente de profil din ţară și din străinătate.
A publicat peste 400 de lucrări în domeniul cardiologiei, ecocardiografiei și chirurgiei cardiace, și este membru în Consiliul editorial al publicaţiilor “Revista Română de Chirurgie Cardiovasculară” și “Revista Română de Medicină Internă”, “Revista Română de Cardiologie”, fiind peer reviewer pentru “Maedica – a Journal of Clinical Medicine” și pentru “International Journal of Cardiology”. Este de asemenea membru în Comisia de Cardiologie a Ministerului Sănătăţii în România.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
