EXCLUSIV  Comunicarea Strategică – răspunsul european la războiul hibrid

Ramona Mănescu / 13 sep 2017 / 18:54 Salveaza PDF Comentarii

Europarlamentarul Ramona Mănescu a realizat o analiză pentru DCNews în privința soluțiilor agreate de Uniunea Europeană la adresa războiului hibrid promovat de Kremlin și a propagandei jihadiste a ISIS. 

Ieri am fost numită Raportor al Grupului PPE pentru Comunicare Strategică, un domeniu care reprezintă principalul răspuns al Uniunii Europene la adresa războiului hibrid promovat de Kremlin și a propagandei jihadiste promovate de teroriștii Daesh.

Cât de important este subiectul Comunicării Strategice?

Poate chiar mai bine decât instituțiile europene a spus-o Dimitry Kiselyov, șeful conglomeratului media controlat de Kremlin - Rossiya Segodnya, considerat a fi propagandistul-șef al Rusiei: „Războiul informațional a devenit astăzi principala formă de război”.

Comunicarea Strategică la nivelul Uniunii Europene a apărut sub forma Planului de Acțiune privind Comunicarea Strategică, prezentat de Comisia Europeană în Iunie 2015, alături de trei mari obiective:

-     Comunicare eficace și promovarea politicilor UE în relație cu Vecinătatea Estică

-     Întărirea zonei media în Vecinătatea Estică și în Statele Membre, inclusiv sprijin pentru libertatea presei și consolidarea presei independente

-     Îmbunătățirea capacității UE de a prevedea, aborda și răspunde la activitățile de dezinformare derulate de actori externi

De atunci a fost dezvoltat de către EEAS (Serviciul de Acțiune Externă al UE) „East StratCom Task Force”, care se adresează problemelor specifice venite din est și „Arab StratCom Task Force”, care este dedicat problemei radicalismului în lumea arabă.

 Ulterior, în 2016, în fața presiunii crescânde și sistematice asupra UE de a combate dezinformarea și propaganda din est și sud, Parlamentul European, prin Raportul referitor la comunicarea strategică a UE pentru contracararea propagandei părților terțe împotriva sa, a recunoscut impactul extrem de serios al propagandei ostile la adresa UE și a solicitat ca StratCom să se transforme într-o structură cu drepturi depline în cadrul EEAS, cu un personal și resurse bugetare adecvate.

Propaganda, manipularea, dezinformarea și războiul hibrid din care ele fac parte sunt extrem de dinamice. De asemenea, resursele alocate în această direcție de către adversarii UE sunt mult mai mari decât ceea ce a mobilizat până acum atât Uniunea cât și Statele Membre, iar vulnerabilitatea unui singur membru înseamnă vulnerabilitatea tuturor.

De aceea consider că Parlamentul European poate și trebuie să fie implicat activ în procesul de răspuns la aceste noi amenințări la adresa UE și să facă tot ce îi stă în putință pentru a se asigura că reacția noastră este cea care trebuie, atât ca forță cât și ca eficiență.

România, o țintă

 România nu este nici ea ferită de efectele războiului hibrid. Din contră, este chiar țintă în acest nou tip de conflict, iar pentru a vedea o mică parte din modul cum funcționează este suficient să deschidem la orice oră Facebook-ul (care, cu 9.6 milioane de conturi în România, domină copios spațiul rețelelor sociale din țara noastră) și să intrăm pe unul dintre grupurile mari (precum România – cu peste 1 milion de membri). Vom vedea zeci de conturi fantomă, extrem de active, concurând între ele în promovarea unor ‘știri’ despre ‘Picanterii din viata amoroasa a sotilor Ceausescu’ sau ‘Rețeta celui mai puternic leac împotriva tuturor bolilor’, toate provenind de pe alte zeci de site-uri, la fel de fantomatice. Multe par inocente, dar totul este doar o aparență.

Din păcate, țara noastră este în mod particular vulnerabilă la acest tip de manipulare, dacă luăm în considerare concluziile unei cercetări sociologice realizată de think tank-ul slovac GLOBSEC, în șapte țări din Europa Centrală și de Est, printre care și România. Știrile false sunt creditate ca fiind adevărate de peste 10% dintre locuitorii acestor țări, dar în cazul României procentul urcă la 37%, ocupând un îngrijorător loc întâi în regiune.

Sunt sigură că prin implicarea mai activă a Statelor Membre în dezvoltarea de instrumente de apărare și răspuns la pericolul propagandei și manipulării, alături de sprijinul oferit de structuri precum East StratCom Task Force, atât Uniunea Europeană în întregul ei va avea de câștigat cât și fiecare dintre cele 28 de țări membre.

*Notă: Titlul de homepage, leadul și intertitlurile aparțin redacției DCNews

[citeste si]

VOTEAZA ARTICOLUL

TOP STIRI CELE MAI...






Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Vezi versiunea de mobil a siteului

nxt.d5a5.n4